Georgescu Dragos
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a emis recent o informare îngrijorătoare: în perioada 2 iunie – 11 septembrie, în România au fost confirmate 21 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, o boală transmisă prin înțepătura de țânțar, care poate provoca simptome severe și chiar complicații neurologice grave.
Virusul care începe să facă probleme în România. Crește alarmantă a cazurilor în ultima perioadă
Cazurile au fost identificate în mai multe județe ale țării, dar și în București, ceea ce demonstrează că răspândirea virusului nu se limitează doar la o anumită zonă geografică.
Cum arată situația epidemiologică
Potrivit datelor transmise de INSP, cele 21 de cazuri au fost distribuite astfel:
Municipiul București: 8 cazuri confirmate
Județul Galați: 3 cazuri
Județul Timiș: 2 cazuri
Județele Alba, Brăila, Dolj, Ilfov, Prahova, Sălaj, Teleorman și Vrancea: câte 1 caz fiecare
Analiza pe grupe de vârstă arată că cele mai afectate persoane au fost cele vârstnice:
10 pacienți între 70 – 79 de ani
4 pacienți între 60 – 69 de ani
4 pacienți între 50 – 59 de ani
1 pacient peste 80 de ani
1 pacient între 40 – 49 de ani
1 pacient foarte tânăr, cu vârsta cuprinsă între 10 – 19 ani
Aceste date subliniază faptul că, deși riscul cel mai mare îl au vârstnicii și persoanele cu un sistem imunitar slăbit, infecția nu ocolește nici tinerii.
Ce este virusul West Nile?
Virusul West Nile face parte din familia Flaviviridae, aceeași din care fac parte și virusurile febrei galbene, dengue sau Zika. A fost identificat pentru prima dată în anul 1937, în districtul West Nile din Uganda, de unde și-a primit numele.
Este un arbovirus transmis prin înțepătura țânțarilor, în special a speciei cunoscute ca țânțar tigru asiatic (Aedes albopictus), dar și a altor specii de Culex. Aceștia devin purtători ai virusului după ce se hrănesc din păsări infectate, iar ulterior îl transmit la oameni și animale.
Virusul West Nile se întâlnește atât în regiunile tropicale, cât și în zonele temperate. În Europa, cazurile apar de obicei în lunile de vară și toamnă, când populațiile de țânțari sunt în plină activitate.
Cum se manifestă boala
Majoritatea oamenilor infectați cu virusul West Nile nu dezvoltă simptome evidente. Potrivit datelor medicale, aproximativ 80% dintre persoanele infectate sunt asimptomatice.
La restul, în jur de 20% dintre cazuri, apar manifestări ușoare, asemănătoare unei gripe de vară:
febră moderată
dureri de cap
oboseală accentuată
dureri musculare și articulare
greață, vărsături sau diaree
erupții cutanate trecătoare
Aceste simptome durează câteva zile și, în general, dispar fără complicații.
Totuși, în cazuri rare, aproximativ 1% dintre pacienți, infecția evoluează sever și afectează sistemul nervos central. Atunci pot apărea complicații majore, precum:
meningită West Nile (inflamația meningelui)
encefalită West Nile (inflamația creierului)
meningoencefalită (o combinație între cele două)
Aceste forme grave se manifestă prin:
febră foarte mare
dureri intense de cap
gât înțepenit
confuzie și tulburări de orientare
convulsii
amorțeală, tremor sau paralizie parțială
pierderea vederii
chiar intrarea în comă în cazurile extreme
Recuperarea după formele severe este de lungă durată și adesea incompletă. Mulți pacienți rămân cu sechele neurologice, dificultăți de mișcare sau tulburări cognitive.
Perioada de incubație
Un alt aspect important este perioada de incubație, adică intervalul dintre momentul infectării și apariția primelor simptome.
În general, aceasta variază între 2 și 14 zile.
La persoanele cu imunitate scăzută, debutul poate apărea și mai târziu, chiar la 21 de zile după înțepătura infectantă.
Cum NU se transmite virusul
Un lucru esențial de reținut: virusul West Nile nu se transmite de la o persoană la alta.
Așadar, nu există riscul de a lua boala prin atingere, tuse, strângere de mână sau alte contacte directe cu un pacient infectat. Singura cale de transmitere rămâne înțepătura de țânțar.
De ce este periculos virusul West Nile?
Deși majoritatea cazurilor trec neobservate sau cu simptome ușoare, virusul West Nile devine periculos pentru că nu există un tratament specific și nici un vaccin preventiv.
Formele ușoare se tratează simptomatic, cu medicamente pentru febră, dureri sau greață.
Formele grave necesită spitalizare și îngrijire intensivă, cu tratament de susținere și terapie de reabilitare neurologică pe termen lung.
Unele persoane rămân cu deficite neurologice permanente, iar pacienții imobilizați la pat au un risc crescut de complicații secundare, precum escare, infecții pulmonare prin aspirație sau tromboze venoase.
Ce recomandă specialiștii INSP
În lipsa unui tratament sau a unui vaccin, singura soluție rămâne prevenția. INSP le recomandă românilor să adopte măsuri simple, dar eficiente, pentru a evita înțepăturile de țânțari:
Îmbrăcăminte adecvată – purtați haine cu mâneci lungi și pantaloni lungi atunci când ieșiți seara sau dimineața, perioadele de activitate maximă a țânțarilor.
Repelenți chimici – folosiți spray-uri și loțiuni anti-țânțari pe piele și haine.
Plase de protecție – montați plase la ferestre și uși pentru a împiedica pătrunderea insectelor în locuință.
Eliminarea surselor de apă stătută – goliți și curățați periodic recipientele din curte sau grădină, unde se poate aduna apă (găleți, jgheaburi, ghivece, anvelope). Țânțarii își depun ouăle în astfel de locuri.
Igienizarea spațiilor – mențineți curățenia în gospodărie și îndepărtați deșeurile care ar putea atrage insecte.
Desecarea bălților – acolo unde este posibil, asigurați drenajul apelor stătute din jurul casei.
