Loredana Ionescu
Judecătorii Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, membri ai Curții Constituționale a României, au transmis luni o poziție comună după ce nu au participat la ședința în care urma să fie analizată legea pensiilor speciale ale magistraților.
Cei patru judecători, numiți la Curtea Constituțională la propunerea PSD, susțin că absența lor nu a avut ca scop blocarea activității instituției, ci a reprezentat o decizie legată strict de respectarea cadrului legal și a regulamentului de funcționare al Curtea Constituțională a României.
Potrivit acestora, prezența la ședința respectivă „ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții”.
Explicațiile judecătorilor care au absentat de la dezbaterea CCR privind pensiile speciale
Într-un document transmis public, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc explică faptul că neprezentarea lor la ședința din 29 decembrie nu a reprezentat un boicot, ci o reacție la modul în care a fost gestionată procedura de soluționare a sesizării privind pensiile de serviciu ale magistraților: „Decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României”.
Judecătorii afirmă că au acționat pentru a proteja regulile instituționale și principiile care stau la baza activității Curții Constituționale.
Cum a început disputa procedurală
Potrivit explicațiilor oferite, sesizarea referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14:45.
În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termenul de judecată pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării. Cei patru judecători susțin că o astfel de practică este fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.
La termenul din 10 decembrie, dosarul a fost amânat pe motiv că raportul întocmit era incomplet.
Termen stabilit într-o zi nelucrătoare
Ulterior, un nou termen a fost fixat pentru data de 28 decembrie 2025, o zi de duminică, considerată nelucrătoare. Și această decizie este calificată de judecători drept una fără precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate.
Conform poziției transmise, deși judecătorii prezenți la ședința din 10 decembrie au solicitat ca dosarul să fie reprogramat într-o zi lucrătoare din luna ianuarie, solicitarea a fost respinsă. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care toate celelalte cauze de pe rolul ședinței respective au fost amânate pentru data de 22 ianuarie 2026.
În ședința de deliberări din 28 decembrie, un judecător a cerut amânarea pronunțării, invocând prevederile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Alți trei judecători s-au raliat acestei solicitări, astfel încât condiția prevăzută de lege, respectiv acordul a cel puțin o treime din membrii Plenului, a fost îndeplinită.
Motivul cererii a fost legat de necesitatea obținerii unui punct de vedere clar din partea Guvernului, care să precizeze dacă legea în discuție modifică sau abrogă efectiv pensia de serviciu a magistraților, un drept consolidat de-a lungul timpului prin jurisprudența Curții Constituționale.
Totodată, s-a solicitat completarea raportului judecătorului-raportor, pentru a clarifica soluțiile propuse în raport cu fiecare critică de neconstituționalitate formulată.
Potrivit celor patru judecători, cererea a fost ignorată, iar conducerea Curții a refuzat să aplice prevederile legale care permiteau amânarea pronunțării.
Părăsirea ședinței și consecințele legale
În aceste condiții, cei patru judecători au decis să părăsească sala de ședință, situație care a dus la aplicarea art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia Curtea Constituțională poate funcționa legal doar în prezența a două treimi din numărul judecătorilor.
Aceștia afirmă că au depus imediat o cerere scrisă la cabinetul președintei Curții, prin care au solicitat respectarea dispozițiilor legale. Ulterior, au fost informați că termenul de soluționare a cauzei a fost stabilit pentru ziua următoare, 29 decembrie 2025.
De ce nu au participat la ședința din 29 decembrie
Judecătorii subliniază că absența lor de la ședința din 29 decembrie nu a reprezentat un blocaj instituțional, ci o decizie menită să sancționeze procedura accelerată adoptată.
Aceștia arată că stabilirea unor termene de la o zi la alta se îndepărtează de practica obișnuită a Curții Constituționale și riscă să afecteze calitatea deliberării. În opinia lor, participarea la o astfel de ședință ar fi însemnat acceptarea unei proceduri pe care o consideră neconformă cu legea și regulamentul intern.
„Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice:
Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.
La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar.
În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale.
Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată.
Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 și să fixeze un nou termen de soluționare.
Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale. Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025.
În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României. Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional.
Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment.
Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale”, se arată în precizarea comună a celor 4 judecători.
Sursa foto: Arhivă
