Vanatoru Andreea
O veste cutremurătoare a zguduit lumea fotbalului în ziua de Crăciun: fostul internațional scoțian John Robertson, legendă a clubului Nottingham Forest, s-a stins din viață la vârsta de 72 de ani. Clubul englez din Premier League a confirmat decesul și a adus un omagiu unuia dintre cei mai talentați și iubiți jucători din istoria echipei.
Legendarul John Robertson a încetat din viață la vârsta de 72 de ani
Supranumit de antrenorul Brian Clough „Picasso al jocului nostru”, Robertson a fost un fotbalist emblematic, cunoscut pentru viziunea sa extraordinară pe teren și pasele decisive. Între 1970 și 1986, el a evoluat în peste 500 de meciuri pentru Nottingham Forest, reușind să marcheze 95 de goluri și să fie un pilon al echipei în perioada de aur a clubului.
„Cu inima frântă anunțăm decesul legendei Nottingham Forest și al dragului nostru prieten, John Robertson. Un adevărat mare jucător al clubului nostru și dublu câștigător al Cupei Campionilor Europeni, talentul său inegalabil, modestia și devotamentul său neclintit față de Nottingham Forest nu vor fi uitate niciodată.”, au anunțat englezii.
Robertson a avut un rol crucial în câștigarea Cupei Campionilor Europeni de două ori consecutiv, în 1979 și 1980, fiind pasatorul decisiv la golul lui Trevor Francis din finala cu Malmö FF (1-0) de la München în 1979, care a adus primul trofeu european în vitrina lui Forest.
Vestea morții sale în ziua de Crăciun a lovit puternic colegii, fanii și întreaga comunitate fotbalistică. Nottingham Forest l-a comemorat ca pe „cel mai mare jucător al nostru vreodată”, evidențiind nu doar talentul său remarcabil, ci și umilința, devotamentul și pasiunea pentru fotbal care l-au transformat într-o legendă vie a sportului.
Supranumit de Clough „Picasso al jocului”
Supranumit de Clough „Picasso al jocului”, Robertson era cunoscut pentru viziunea sa remarcabilă pe teren, pasele decisive și contribuția esențială la jocul echipei. A fost pasatorul care i-a oferit lui Trevor Francis golul victoriei în finala cu Malmö FF (1-0), aducând primul trofeu european în vitrina lui Forest. În cariera sa, a evoluat în peste 500 de meciuri pentru Forest, marcând 95 de goluri, și rămâne una dintre cele mai iubite figuri ale fotbalului scoțian și englez.
Relația dintre Robertson și antrenorul Clough a fost specială, dar nu lipsită de umor și tensiuni. Deși Clough îl poreclea în glumă „vagabond” din cauza aspectului său neîngrijit și a obiceiului de a fuma, a recunoscut mereu că Robertson era piatra de temelie a echipei. Pentru Robertson, sprijinul și validarea lui Clough au reprezentat un motor esențial în cariera sa.
Viața personală a lui Robertson a fost marcată de tragedii profunde. În 1979, chiar înainte de semifinala Cupei Campionilor, fratele său Hughie a murit într-un accident rutier. Mai târziu, el și familia sa au îndurat pierderea fiicei sale Jessica, născută cu paralizie cerebrală, care s-a stins la doar 13 ani. În 2013, Robertson a suferit un infarct în timp ce juca tenis, dar a reușit să se recupereze.
Decesul său de Crăciun a lăsat o goluri imensă în lumea fotbalului, iar Nottingham Forest l-a comemorat ca pe „cel mai mare jucător al nostru vreodată”, evidențiind nu doar talentul său excepțional, ci și umilința, devotamentul și pasiunea care l-au transformat într-o legendă vie. Fotbalul mondial își ia rămas-bun de la unul dintre cei mai influenți și talentați jucători, a cărui moștenire va rămâne vie în istoria sportului.
Fotbalul mondial îl jeleste pe Robertson, amintindu-și de un jucător genial care a lăsat o amprentă de neșters în istoria Nottingham Forest și în memoria tuturor iubitorilor de fotbal.
Sursa foto: arhivă
