Călin Georgescu, fost candidat și activist civic, a făcut noi declarații publice la ieșirea din sediul Poliției Buftea, după semnarea documentelor privind controlul judiciar. Vizibil calm, dar ferm în discurs, Georgescu a vorbit despre situația politică actuală, despre moralitate, credință și rolul României într-o lume aflată în schimbare.
Referindu-se la alegerile din noiembrie anul trecut, el a transmis un mesaj tranșant: „Aceste alegeri sunt o farsă. Asta este tot. Eu, alături de poporul român, aștept dovezi, nu povești. Până una-alta, votul liber al românilor a fost curat. Din acest punct de vedere, nu pot avea o abordare serioasă privind aceste alegeri.”
Georgescu a adăugat că, dincolo de orice dispută politică, adevărata forță a unei națiuni stă în moralitatea și în trezirea sufletului colectiv: „Tăria unei națiuni este moralitatea ei. Poporul român, așa cum se vede, s-a trezit. Când sufletul unui popor se ridică, nimeni, dar nimeni, nu poate să-l îngenuncheze.”
„Când un sistem întreg e împotriva ta, e semn că ești pe drumul cel drept”
Călin Georgescu a făcut și o serie de reflecții personale despre încercările prin care a trecut în ultimul an, precizând că experiența controlului judiciar nu l-a doborât, ci l-a întărit spiritual.
„Când un sistem întreg este împotriva ta, este dovada că ești pe drumul cel drept. Și nu ești singur. Eu m-am ridicat prin credință, nu prin puterea mea. Dumnezeu m-a întărit atunci când oamenii m-au judecat.”
El a subliniat că, pentru el, această perioadă a fost o lecție despre răbdare, iertare și credință:
„Adevărata putere vine din rugăciune și din liniștea celui care așteaptă și nu urăște. Iertarea nu este o slăbiciune, ci o virtute. Și asta vreau să învețe fiecare român.”
„România nu este un câmp de experimente politice”
Unul dintre cele mai puternice mesaje transmise de Georgescu a fost legat de independența României și rolul ei pe scena internațională. Acesta a criticat tendințele externe de influență și a pledat pentru o politică suverană, construită pe decizii luate la București, nu în capitalele altor state.
„România nu este o colonie, România nu este un câmp de experimente politice, iar legea se face la București, nu la Paris. Țările din jurul nostru și-au recâștigat libertatea prin curaj și demnitate. România s-a ridicat și vă asigur că va fi mult mai puternică.”
El a amintit exemplele altor națiuni europene care, spune el, au avut curajul să-și apere interesele:
„Ungaria s-a ridicat, Olanda s-a ridicat, Slovacia s-a ridicat, Cehia s-a ridicat. Iar marile puteri ale lumii încep să coopereze, nu să se amenințe între ele.”
„Lumea se schimbă sub ochii noștri, iar România trebuie să participe”
Călin Georgescu a vorbit și despre transformările majore la nivel global, susținând că lumea intră într-o nouă eră de colaborare economică și geopolitică, în care România trebuie să-și găsească locul.
„Statele Unite fac un tunel cu Rusia pe sub strâmtoarea Bering, pentru o cooperare economică benefică ambelor țări. SUA semnează acorduri comerciale uriașe cu China. Rusia și China au cale ferată și conducte comune de petrol. Iar, raportat la Shanghai, Parisul este un modest oraș provincial. Lumea se schimbă cu o rapiditate uimitoare sub ochii noștri.”
Georgescu a subliniat că România nu trebuie să fie un simplu spectator al acestor transformări, ci un actor activ care își afirmă demnitatea și valorile proprii:
„România trebuie să se ridice, să nu mai fie spectator, ci participant. Poporul român nu trebuie să copieze pe nimeni. Trebuie doar să creadă că și noi putem, unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu dă libertatea doar celor care se ridică.”
În finalul declarațiilor sale, Călin Georgescu a transmis un apel la unitate, curaj și credință, susținând că doar o Românie care își cunoaște identitatea poate fi respectată în lume:
„Nu suntem mai prejos decât alte popoare. Doar că trebuie să ne ridicăm, să credem în noi și să ne păstrăm demnitatea. România are viitor doar prin românii care nu se tem.”
Discursul său, deși marcat de tensiunea situației juridice în care se află, a fost o combinație între mesaj civic, naționalist și spiritual, reiterând ideea că libertatea unei națiuni nu se obține prin supunere, ci prin credință și curaj.



















