Guvernul României a adoptat un nou proiect de lege care aduce schimbări importante în legislația penală. Este vorba despre introducerea unei noi infracțiuni de corupție – mituirea funcționarilor publici străini. Actul normativ, elaborat de Ministerul Justiției, a fost aprobat în ședința de guvern din 18 iulie 2024 și are ca scop alinierea României la standardele internaționale privind combaterea corupției, în conformitate cu obligațiile asumate prin aderarea la Convenția Anti-mită a OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).
Ce pedepse prevede legea
Potrivit proiectului, orice persoană care promite, oferă sau dă bani ori alte foloase unui funcționar public străin, cu scopul de a obține un avantaj într-o operațiune economică internațională, riscă între 2 și 7 ani de închisoare.
Legea se aplică indiferent dacă mita este oferită pentru ca funcționarul să îndeplinească un act oficial, să îl întârzie, să îl urgenteze sau să nu îl mai îndeplinească deloc. În plus, pedeapsa este aceeași și pentru cei care oferă mită pentru îndeplinirea unui act contrar atribuțiilor de serviciu.
Astfel, România extinde cadrul legal anticorupție și asupra actelor comise în afara granițelor țării, consolidând imaginea de stat angajat în lupta globală împotriva corupției.
Amenzi uriașe pentru companii
Noua lege vizează nu doar persoanele fizice, ci și persoanele juridice, adică firmele sau organizațiile care oferă mită pentru obținerea unor avantaje comerciale.
În cazul acestora, sancțiunea constă într-o amendă penală cuprinsă între 3.000 și 150.000 de lei pe zi-amendă, în funcție de gravitatea faptelor și dimensiunea entității juridice implicate.
Totodată, autoritățile vor dispune confiscarea sumelor, bunurilor sau valorilor oferite ca mită, iar dacă acestea nu mai pot fi identificate, se va confisca echivalentul lor în bani. Această măsură are scopul de a descuraja actele de corupție și de a elimina orice beneficiu obținut ilegal.
Definiția funcționarului public străin
Pentru claritate juridică, actul normativ oferă o definiție precisă a noțiunii de „funcționar public străin”.
Aceasta include:
-
orice persoană, numită sau aleasă, care exercită funcții legislative, administrative sau judiciare într-un alt stat;
-
orice agent, angajat sau reprezentant al unei organizații publice internaționale (precum ONU, Uniunea Europeană, NATO sau Banca Mondială).
Prin urmare, legea acoperă un spectru larg de situații – de la funcționari din administrațiile locale sau centrale din alte țări, până la oficiali ai instituțiilor internaționale.
Pentru asigurarea unei anchete eficiente, proiectul stabilește clar competențele instituțiilor care vor gestiona acest tip de infracțiuni.
Astfel, Direcția Națională Anticorupție (DNA) va fi responsabilă cu urmărirea penală în astfel de cazuri, în timp ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției vor avea atribuții de cooperare internațională în materie penală.
Autoritățile susțin că această coordonare instituțională este esențială pentru a permite României să colaboreze cu alte state membre ale OCDE și să participe activ la combaterea mitei transnaționale.
Alinierea României la standardele OCDE
România a aderat oficial, în 2023, la Convenția Anti-mită a OCDE, un document internațional ce obligă statele semnatare să sancționeze corupția comisă de propriii cetățeni în afara granițelor.
Până acum, legislația românească sancționa doar faptele de corupție comise în legătură cu funcționari publici români. Prin adoptarea acestui proiect de lege, statul român își extinde cadrul de acțiune și asupra celor străini, pentru a garanta o competiție corectă și integritate în mediul de afaceri internațional.



















