Miruna
Curtea Constituțională a României se află în fața uneia dintre cele mai sensibile decizii din ultimii ani, într-o ședință programată duminică, de la ora 13:00, când va analiza sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților. Dosarul a stârnit tensiuni majore în sistemul judiciar și în spațiul public, pentru că atinge direct unul dintre cele mai controversate subiecte ale României: pensiile de serviciu. În centrul disputei se află măsurile care ar urma să schimbe radical regulile de pensionare pentru judecători și procurori, dar și modul de calcul al pensiei, pe fondul acuzațiilor de discriminare, lipsă de claritate legislativă și încălcare a standardelor internaționale.
CCR decide dacă reforma pensiilor magistraților trece testul constituționalității
În fața judecătorilor CCR se află sesizarea formulată de Înalta Curte, care susține că proiectul promovat de Executiv ar avea efecte grave asupra statutului magistraților și ar pune în pericol independența justiției. Decizia de a sesiza Curtea Constituțională a fost luată la începutul lunii decembrie, în unanimitate, în cadrul Secțiilor Unite ale ÎCCJ, după ce președinta instanței supreme, Lia Savonea, i-a convocat pe judecători pentru exprimarea poziției oficiale. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR, ceea ce a amplificat presiunea asupra Curții Constituționale, care trebuie acum să stabilească dacă legea poate fi aplicată sau trebuie blocată.
În comunicatul ÎCCJ, argumentele sunt formulate dur: instanța susține că legea ar discrimina magistrații în raport cu alte categorii care primesc pensii de serviciu și că ar putea anula, de facto, pensia de serviciu pentru această categorie profesională. Mai mult, ÎCCJ afirmă că proiectul încalcă standarde stabilite prin decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și hotărâri anterioare ale Curții Constituționale. Totodată, sunt invocate ambiguități și lipsă de claritate legislativă, incompatibile cu principiile unui stat de drept.
De ce spune ÎCCJ că legea ar „anula de facto” pensiile speciale
Una dintre cele mai puternice acuzații din sesizarea Înaltei Curți este aceea că proiectul guvernamental ar reduce treptat pensiile magistraților până la pierderea caracterului de pensie de serviciu. În interpretarea Instanței supreme, magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii ar urma să fie afectați direct printr-un mecanism ce ar reduce progresiv beneficiile. În plus, pentru generațiile viitoare, pensia magistraților ar putea deveni chiar mai mică decât pensia obținută în sistemul public.
ÎCCJ consideră că o astfel de soluție legislativă ar contrazice decizii deja pronunțate de CCR, care a sancționat în trecut soluții normative similare. De aceea, instanța invocă și principiul supremației Constituției, precum și obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. În același timp, magistrații susțin că proiectul creează un regim dezavantajos și discriminatoriu față de alte profesii care beneficiază de pensii de serviciu, fără ca statul să demonstreze o justificare solidă pentru o astfel de diferențiere.
Un alt punct sensibil este lipsa unei fundamentări financiare reale. În sesizarea ÎCCJ se susține că expunerea de motive ar fi construită mai degrabă ca un instrument de comunicare publică, decât ca o justificare oficială și riguroasă a modificărilor, mai ales că, potrivit datelor citate, 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, nu din magistratură. Magistrații argumentează că reforma ar viza predominant o categorie mai mică, în timp ce cele mai mari cheltuieli sunt asociate pensiilor militare.
Proiectul Guvernului Bolojan: vârsta de pensionare la 65 de ani și plafon de 70%
Reforma susținută de premierul Ilie Bolojan prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani și introduce o limită clară: pensia nu ar putea depăși 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Proiectul a primit însă aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar magistrații au cerut ca pensia să rămână aproape echivalentă cu ultimul salariu, invocând specificul profesiei și restricțiile de carieră.
Tensiunea dintre Executiv și sistemul judiciar nu este nouă. Un prim proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional pe 20 octombrie, tot în urma sesizării ÎCCJ. Atunci, CCR a stabilit că Guvernul nu a solicitat la timp avizul necesar, chiar dacă acesta avea caracter consultativ. De această dată, miza este și mai mare, pentru că reforma vine într-un moment în care presiunea publică asupra pensiilor speciale este uriașă, iar decizia CCR poate bloca sau valida schimbări cu impact direct asupra întregului sistem de justiție.
