Nicolescu Daniela
Accesul pacienților români la tratamente esențiale este serios afectat de întârzierile cu care medicamentele generice ajung pe lista de compensate. Producătorii din domeniu atrag atenția că procesul birocratic durează uneori până la doi ani, perioadă în care bolnavii sunt obligați să apeleze la medicamente inovatoare, mult mai costisitoare.
Deși medicamentele generice ar trebui să reducă semnificativ costurile pacienților și ale sistemului de sănătate, ele ajung cu mare întârziere pe lista de compensate. „În ultimii zece ani, în timp ce costurile materiilor prime și ale bunurilor industriale au crescut cu 30-45%, prețurile medicamentelor generice au scăzut constant. Însă aceste produse sunt introduse cu întârziere de până la doi ani”, a explicat Călin Băjan, liderul grupului de lucru pentru prețuri din cadrul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
El a subliniat că politica rigidă de stabilire a celui mai mic preț, combinată cu taxa clawback și lipsa ajustărilor în funcție de realitățile economice, creează un climat nesustenabil pentru producători. În aceste condiții, multe companii sunt nevoite să retragă produse de pe piață, ceea ce limitează accesul pacienților la terapii accesibile.
Impactul întârzierilor
Simona Cocoș, membru în Consiliul Director al APMGR, a atras atenția că medicamentele generice și biosimilare intră pe lista de compensate cu întârzieri de 1,5–2 ani, chiar dacă înlocuiesc tratamente inovatoare al căror brevet a expirat. „În timp ce aceste întârzieri persistă, pacienții sunt tratați cu medicamente inovatoare care costă de două până la trei ori mai mult. În consecință, cheltuielile din sistemul public cresc considerabil”, a explicat ea în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.
Aceasta a precizat că, deși medicamentele generice ar putea reduce semnificativ cheltuielile cu tratamentele, ele reprezintă în prezent doar 20% din totalul costurilor sistemului de sănătate. Restul este dominat de medicamente inovatoare, mult mai scumpe.
Presiuni financiare și economii ratate
Producătorii de medicamente arată că presiunile economice – inflația, cerințele de mediu și îmbătrânirea populației – duc la creșteri semnificative ale costurilor de producție. Într-un sistem rigid, unde prețurile sunt blocate la un nivel minim și nu se pot ajusta, aceste cheltuieli devin împovărătoare.
Între 2016 și 2023, medicamentele generice introduse pe piață au adus economii de peste un miliard de euro pentru bugetul de sănătate. Mai mult, contribuția lor directă la bugetul de stat a fost de 1,56 miliarde de lei, reprezentând 0,3% din buget. Cu toate acestea, producătorii susțin că potențialul de economisire ar fi fost mult mai mare dacă accesul la aceste medicamente nu ar fi fost blocat de întârzieri.
Un alt aspect semnalat de producători este legat de export. Aproximativ 40% din producția de medicamente generice din România este destinată piețelor externe, în condițiile în care în țară accesul pacienților rămâne limitat. „E o situație paradoxală: producem medicamente ieftine și eficiente, dar acestea ajung mai repede la pacienți din alte țări decât la români”, a explicat Simona Cocoș.
Consecințele pentru pacienți
Întârzierile în introducerea medicamentelor generice pe lista de compensate au consecințe directe asupra pacienților, mai ales asupra celor cu afecțiuni cronice. Mulți sunt obligați să-și continue tratamentele cu medicamente inovatoare mult mai scumpe, deși variantele generice ar fi disponibile și eficiente. Aceasta nu doar că pune presiune pe bugetul de stat, dar și pe familiile pacienților, care ajung să suporte costuri mari din buzunar.
În plus, lipsa unor medicamente generice accesibile poate duce la întreruperea tratamentelor, ceea ce agravează starea de sănătate a pacienților și crește riscul de complicații, internări sau chiar decese evitabile.
Producătorii cer autorităților să simplifice și să accelereze procesul de introducere a medicamentelor generice pe lista de compensate, pentru a asigura acces rapid și echitabil la tratamente. Ei subliniază că actualul sistem birocratic nu doar că întârzie accesul pacienților la terapii, dar și descurajează investițiile și producția locală.
În final, atât reprezentanții industriei, cât și organizațiile de pacienți avertizează că este nevoie urgentă de reforme în domeniul politicii medicamentului. Fără ele, pacienții vor continua să sufere din cauza întârzierilor, iar sistemul public de sănătate va pierde resurse esențiale care ar putea fi folosite mai eficient.
