Miruna Purcel
Începând cu 1 iulie 2024, salariul minim pe economie din România va crește la 3700 lei, conform unui anunț făcut de premierul Marcel Ciolacu. Această măsură vine împreună cu menținerea deducerii fiscale de 200 de lei, ceea ce ridică multe întrebări despre efectele sale asupra economiei românești. Economistul Adrian Marinescu și analistul economic Adrian Negrescu au discutat despre potențialele consecințe ale acestei decizii.
Salariu minim mărit: un ajutor sau un defavor?
Salariul minim pe economie va fi mărit de la 1 iulie a acestui an, iar această schimbare a fost analizată de economistul Adrian Marinescu. El subliniază că, deși creșterea salariului minim pare a fi o măsură benefică pentru angajați, efectele sale asupra economiei ar putea fi mai complexe.
„Salariul minim crescut înseamnă 2 lei speranță, pentru că atât va aduce în plus decizia Guvernului, aproximativ 2 lei pe oră pentru angajații plătiți cu salariu minim pe economie. În plus, va duce la creșteri de prețuri, pentru că marea majoritate a companiilor vor duce această creștere a salariului minim în prețul produselor și serviciilor pe care le comercializează”, explică Marinescu.
Acesta atrage atenția că este a doua creștere a salariului minim din 2024, cu probabilitatea unei a treia majorări în toamnă, ceea ce ar putea exacerba problemele legate de prețuri. Într-o țară deja afectată de inflație ridicată, astfel de măsuri pot crea o spirală a costurilor, unde salariile cresc, dar și prețurile urmează același trend, anulând efectele pozitive asupra puterii de cumpărare a angajaților.
Impactul asupra inflației și prețurilor
Adrian Negrescu, analist economic, adaugă că România este campioană europeană la inflație, iar majorarea salariului minim poate avea efecte negative neprevăzute. „Toate aceste decizii menite să crească veniturile oamenilor sunt, din păcate, doar un fel de exercițiu de scamatorie financiară, pentru că, practic, ce dă Guvernul cu o mână, îi va lua cu două, prin inflație, creșteri de prețuri și problemele generate de creșterea peste noapte a fiscalității pe zona de muncă”, spune Negrescu.
El explică că majorarea salariilor poate duce la creșterea costurilor pentru companii, care vor transfera aceste costuri suplimentare către consumatori prin majorarea prețurilor. Astfel, efectul net asupra puterii de cumpărare a angajaților ar putea fi nul sau chiar negativ, mai ales într-un context economic deja tensionat de inflație.
Dependența de moneda euro și riscurile viitoare
Adrian Negrescu mai aduce în discuție și aspectele legate de fluctuațiile monedei euro și impactul acestora asupra economiei românești. „Trăim într-o economie euroizată, adică depindem foarte mult de evoluția monedei euro. Noi avem, din fericire, un curs foarte stabil. Avem o depreciere de schimb euro-leu de doar 4% în ultimii doi ani de zile”, explică Negrescu, pentru wowbiz.ro
El avertizează că o eventuală creștere semnificativă a cursului euro ar putea duce la scumpiri suplimentare, afectând prețurile produselor importate, inclusiv alimentare, îmbrăcăminte și încălțăminte. „Un curs de 5 lei pe 1 euro ne va afecta din perspectiva chiriilor, facturilor la utilități, mai ales telefonia mobilă și internet și din multe perspective în ceea ce privește consumul de zi cu zi”, adaugă analistul economic.
Negrescu subliniază că stabilitatea cursului valutar este esențială pentru menținerea prețurilor sub control, dar creșterile necontrolate ale salariului minim și inflația ridicată pot pune presiune suplimentară pe această stabilitate.
