Vanatoru Andreea
Alimentul pe care trebuie să-l consumi în ziua de Bobotează. Pe 6 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Boboteaza, cunoscută drept și Teofanie sau Epifanie. Aceste cuvinte provin din limba greacă și înseamnă ”Arătarea Domnului”. În această zi, românii obișnuiesc să aibă pe masă un aliment, care să le aducă un an mai norocos.
Ce trebuie să ai pe masă de Bobotează
Pe data de 6 ianuarie 2025, românii vor sărbători Boboteaza. În această zi sfântă sunt specifice o serie de tradiții și obiceiuri vechi. Conform datinilor, de Bobotează trebuie să ai o masă îmbelșugată pentru a atrage binele în locuință. Se spune că un aliment nu trebuie să lipsească de pe masă. Acesta aduce noroc și menține organismul sănătos.
Se spune că masa de Bobotează trebuie să fie la fel de încărcată că cea de Crăciun! De regulă, oamenii încă mai consumă de Bobotează produsele de la Crăciun și de la Revelion. De aceea, cozonacul, vinul, salata boeuf sau alte preparate tradiționale nu lipsesc. În plus, peștele trebuie să existe pe masa de Bobotează. Cei care îl vor mânca vor fi norocoși pe parcursul a 12 luni și se vor afla sub protecție divină.
Ce se face în Ajun
În Ajunul Bobotezei, se pregătește o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Totodată, sub fața de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț se pune câte un bulgăre de sare. Obiceiul este menit să atragă belșugul și să păzească de rele toată familia în noul an.
Ulterior, pe masă se pun 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiușele babei” (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu trebuie să se apuce de mâncat din bucate până nu sosește preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinți masa. În tradiția ortodoxă, Ajunul Bobotezei este zi de post, și se spune că cel care va posti o să aibă noroc tot anul.
Obiceiuri de Bobotează
Boboteaza (6 ianuarie) este una dintre cele mai importante sărbători creștine, marcând Botezul Domnului Iisus Hristos în râul Iordan. În tradiția românească, această sărbătoare este însoțită de numeroase obiceiuri și tradiții, care variază de la o regiune la alta. Iată câteva dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Bobotează în România:
Sfințirea apei (Agheasma Mare)
Preoții oficiază slujba de sfințire a apei, care este apoi împărțită credincioșilor. Agheasma Mare este considerată binecuvântată și este folosită pentru protecție, purificare și vindecare. Credincioșii o păstrează în case pe tot parcursul anului.
Aruncarea crucii în apă
În zonele cu râuri sau lacuri, preotul aruncă o cruce în apă, iar tinerii curajoși se aruncă după ea. Se consideră că cel care recuperează crucea va avea noroc și sănătate în anul ce vine.
Obiceiuri legate de vreme
Se spune că vremea de Bobotează prezice cum va fi anul agricol. Dacă este ger și vreme bună, anul va fi unul roditor. Dacă ninge sau plouă, anul va fi mai sărac.
Pomenirea morților
În unele zone, se fac pomeni și mese rituale pentru cei adormiți, considerându-se că sufletele lor sunt mai aproape de cei vii în această perioadă.
