Vanatoru Andreea
Conform unui raport recent privind starea climei la nivel național, România se confruntă cu o creștere semnificativă a duratei și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani. Acest fenomen este atribuit schimbărilor climatice globale și are implicații majore asupra sănătății publice, infrastructurii și ecosistemelor. Până în anul 2040, temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, cele mai vulnerabile orașe fiind București și Craiova, care vor resimți în mod deosebit impactul valurilor de căldură prelungite.
„Cupola de foc”, un fenomen care îi pune în alertă pe climatologi
Criza climatică globală a atins un punct critic, iar în următorii ani, se arată o creştere a temperaturii medii globale cu 1,48 de grade Celsius faţă de perioada preindustrială.
Această tendință de încălzire poate duce la o serie de consecințe negative, inclusiv creșterea numărului de boli asociate cu temperaturi ridicate, probleme legate de alimentarea cu apă, suprasolicitarea sistemelor energetice din cauza consumului excesiv de energie pentru răcire și deteriorarea calității aerului.
În contextul schimbărilor climatice, fenomenele precum cupola de foc devin o amenințare majoră și necesită măsuri urgente de adaptare pentru protejarea populației și infrastructurii naționale.
Fenomenul a fost observat în ultimii ani în diverse regiuni ale lumii, cum ar fi în vestul Statelor Unite și Canada, unde s-au înregistrat temperaturi record de peste 50°C în 2021. Această creștere a frecvenței și intensității cupolelor de foc este o dovadă clară a accelerării schimbărilor climatice, iar România, deși nu a experimentat încă astfel de extreme, ar putea fi vulnerabilă la acest fenomen în viitor.
Orașele mari, expuse cel mai mult
Orașele mari sunt cele mai expuse datorită densității populației și a urbanizării rapide, care amplifică fenomenul de insulă termică urbană. Pentru a face față acestor provocări, raportul subliniază necesitatea adoptării unor măsuri de adaptare și atenuare, inclusiv îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, creșterea suprafețelor verzi din orașe și dezvoltarea unor infrastructuri reziliente la schimbările climatice.
„Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii.
Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile. Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, se menţionează în rezumatul documentului „Starea Climei – România 2024”.
Seceta, o altă problemă majoră
Pe lângă temperaturile ridicate, seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru țara noastră. Multe regiuni au fost afectate în perioadele 2018- 2020 şi 2021-2023.
„Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii şi securităţii alimentare. Tendinţa de aridizare continuă, influenţând profund ecosistemele şi producţia agricolă”, notează autorii raportului de specialitate, citați de Agerpres.
Pentru următorii 25 de ani, predicțiile sunt îngrijorătoare și arată o intensificare a acestor fenomene, cu impact negativ asupra agriculturii şi infrastructurii.
Astfel, oraşele devin mai calde şi mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca „Insula de Căldură Urbană”, iar diferenţele de temperatură pot ajunge până la 7-8 grade Celsius.
„Până în 2040, valurile de căldură şi temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populaţia urbană, în special în oraşe precum Bucureşti şi Craiova. Adaptarea necesită politici urbane integrate şi soluţii bazate pe natură”, se mai precizează în raport.
