Cristina Cohuț
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, marți, sesizarea Avocatului Poporului și a decis că legea de completare a Legii privind pensiile militare este neconstituțională. Motivarea instanței constituționale arată că actul normativ încalcă principiul egalității în fața legii și nu respectă cerințele privind sursele de finanțare.
CCR: Legea pensiilor militare încalcă principiul egalității
Curtea Constituțională a României a analizat, marți, sesizarea Avocatului Poporului privind modificarea Legii nr. 223/2015, care reglementează pensiile militare de stat. Judecătorii CCR au decis în unanimitate că legea este neconstituțională în ansamblul său.
„În şedinţa din data de 11 martie 2025, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului şi a constatat că Legea pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituţională, în ansamblul său.
În esenţă, Curtea a reţinut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcţie de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituţie.
Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, a anunţat CCR, potrivit antena3.ro.
Avocatul Poporului: Legea nu avea surse clare de finanțare
Sesizarea Avocatului Poporului a subliniat faptul că modificarea Legii pensiilor militare a fost adoptată fără ca inițiatorii să prevadă sursele de finanțare necesare. În acest context, a fost invocat articolul 138 alin. (5) din Constituție, care prevede că niciun proiect de lege care implică cheltuieli bugetare nu poate fi adoptat fără precizarea surselor de finanțare.
„Potrivit actelor normative şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, pentru respectarea art. 138 alin. (5) din Constituţie, este necesar ca iniţiatorii să solicite Guvernului fişa financiară, iar netransmiterea fişei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligaţia de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare”, se arată în sesizarea Avocatului Poporului.
Mai mult, Avocatul Poporului a explicat că, deși Guvernul a fost solicitat să prezinte o fișă financiară, termenul de 45 de zile necesar pentru întocmirea acestui document nu a fost respectat.
„Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de a întocmi fişa financiară în termenul legal de 45 de zile.
Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fişa financiară a fost solicitată în data de 7 octombrie 2024, termenul pentru transmiterea fişei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fişa financiară să se fi împlinit”, a explicat Avocatul Poporului.
Impactul bugetar estimat de Guvern
Deși Guvernul nu a reușit să elaboreze fișa financiară în termenul legal, a transmis totuși o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea modificărilor propuse pentru pensiile militare. Potrivit acestor calcule, majorarea pensiilor militare ar fi avut un impact semnificativ asupra bugetului de stat.
„Această estimare, în lipsa unei metodologii menţionate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenţei dintre solda de grad majorată şi solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată.
În cazul soldei de funcţie, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcţie din perioada 2016-2024”, se arată în analiza Guvernului.
Conform acestor estimări, impactul lunar al modificărilor propuse ar fi fost:
- 130 milioane lei pentru actualizarea soldei de grad;
- 240 milioane lei pentru actualizarea soldei de funcție.
Astfel, în total, impactul bugetar lunar s-ar fi ridicat la aproximativ 370 milioane lei.
Ce urmează după decizia CCR?
Decizia CCR este definitivă și obligatorie, ceea ce înseamnă că legea declarată neconstituțională nu va putea fi aplicată în forma sa actuală. Urmează ca Parlamentul și Guvernul să decidă asupra unui nou proiect legislativ care să respecte cerințele constituționale.
Este de așteptat ca Guvernul să vină cu o nouă variantă a legii, care să respecte principiile egalității în fața legii și să prevadă clar sursele de finanțare pentru orice modificări ale pensiilor militare.
Pensionarii militari și sindicatele din domeniu așteaptă acum clarificări din partea autorităților privind pașii următori. În același timp, impactul asupra bugetului de stat și sustenabilitatea unei eventuale majorări a pensiilor militare rămân subiecte sensibile în dezbaterea publică.
Rămâne de văzut cum vor acționa decidenții politici pentru a găsi o soluție echilibrată și sustenabilă în ceea ce privește pensiile militare.
