Mirela Loșniță
Participarea la o nuntă a devenit pentru mulți români o sursă majoră de stres financiar. Presiunea socială, așteptările mirilor și tradițiile din ce în ce mai costisitoare îi determină pe mulți invitați să scoată din buzunar sume considerabile – de multe ori peste ce își pot permite. Un sondaj recent scoate la lumină cât mai cheltuie românii pentru o nuntă, care sunt cele mai deranjante pretenții și ce îi face să regrete că au participat.
Darul de nuntă, o povară tot mai mare pentru români
Un sondaj realizat în iunie 2025 de Dynata, la comanda Revolut, arată că aproape 3 din 4 români se simt presați financiar atunci când sunt invitați la o nuntă. Între dar, ținută, transport și alte cheltuieli conexe, costurile pot urca rapid la sume greu de gestionat.
Concret, 30% dintre participanți spun că alocă între 301 și 500 de euro pentru participarea la o nuntă, în timp ce 27% ajung chiar la sume cuprinse între 501 și 1.000 de euro. Pentru un sfert dintre respondenți, limita rezonabilă se oprește între 101 și 300 de euro.
Tinerii sunt cei mai vulnerabili la acest tip de presiune. Aproape 1 din 5 persoane cu vârste între 18 și 24 de ani recunoaște că se simte constant obligată să cheltuie peste buget. La categoria 25–34 de ani, procentul este similar: 17% declară că participarea la nuntă vine cu un stres financiar constant.
Presiunea socială, mai puternică decât bugetul
Cei mai mulți dintre cei care aleg să meargă la nuntă în ciuda dificultăților financiare spun că o fac din dorința de a fi alături de miri într-un moment important (27%) sau din presiunea venită din partea familiei și prietenilor (28%).
Totodată, influențele din rețelele sociale și dorința de a nu părea „mai prejos” în comparație cu alți invitați afectează direct 6% dintre respondenți. În rândul tinerilor, acest procent urcă la 15%, semn că mediul online joacă un rol semnificativ în conturarea percepțiilor despre „cum trebuie să arate” participarea la o nuntă.
Printre lucrurile care le strică bucuria invitaților se numără impunerea unui cod vestimentar strict sau a unor ținute speciale – un aspect semnalat de 29% dintre respondenți. Urmează așteptarea unor cadouri costisitoare (22%) și organizarea de petreceri pre-nuntă în străinătate, considerate exagerate de 27% dintre români.
Un alt aspect criticat este impunerea unor culori sau tematici obligatorii pentru invitați, menționat de 16% dintre participanți. În același timp, „darul mare” – devenit aproape o normă nescrisă în multe regiuni – este perceput ca o tradiție învechită și nepotrivită de către 31% dintre respondenți.
Pentru 3 din 10 români, participarea la o nuntă a venit la pachet cu regretul ulterior, din cauza cheltuielilor mult prea mari. Femeile par mai afectate de acest fenomen decât bărbații: 32% dintre respondente spun că au regretat participarea, față de 24% dintre bărbați.
