Loredana Ionescu
Românii care ies la pensie în anul 2026 vor avea drepturile stabilite exclusiv în baza noii legi a pensiilor, un act normativ care a schimbat fundamental modul de calcul din sistemul public. Noua formulă pune accent pe contributivitate, pe continuitatea în muncă și pe valoarea contribuțiilor plătite de-a lungul vieții profesionale, eliminând o serie de avantaje acordate anterior pentru anumite condiții speciale de muncă.
Cum funcționează noul mecanism de calcul al pensiilor
Potrivit noii legislații, pensia nu mai este rezultatul unor formule complexe și greu de anticipat, ci se bazează pe un sistem de punctaj relativ clar. Cuantumul final al pensiei se obține prin înmulțirea valorii punctului de referință cu numărul total de puncte acumulate de o persoană până la momentul pensionării.
În prezent, valoarea punctului de referință este stabilită la 81 de lei. Aceasta reprezintă baza de calcul pentru toți cei care se pensionează în 2026, urmând ca eventualele modificări să fie stabilite prin acte normative ulterioare.
Numărul total de puncte este rezultatul cumulării a trei componente distincte: punctele de contributivitate, punctele de stabilitate și punctele acordate pentru perioadele asimilate.
Punctele de contributivitate, baza pensiei în 2026
Punctele de contributivitate sunt cele mai importante în noua formulă de calcul. Ele reflectă strict raportul dintre veniturile pentru care s-au plătit contribuții și salariul mediu brut pe economie, pentru fiecare an de muncă.
Cu cât o persoană a avut venituri mai mari și a contribuit mai mult la sistemul public, cu atât punctajul anual este mai ridicat. În acest fel, noua lege favorizează carierele lungi și bine remunerate și descurajează perioadele extinse fără contribuții.
Sistemul elimină, astfel, discrepanțele majore dintre pensii care existau anterior, când anumite sporuri sau condiții speciale puteau influența semnificativ cuantumul final.
Ce sunt punctele de stabilitate și cine le primește
O noutate importantă introdusă de lege este reprezentată de punctele de stabilitate. Acestea sunt acordate exclusiv pentru anii de cotizare efectivă care depășesc pragul de 25 de ani.
Concret, pentru fiecare an lucrat peste 25 de ani de cotizare, se acordă 0,5 puncte. Pentru anii care depășesc 30 de ani de muncă, punctajul crește la 0,75 puncte pe an. În cazul în care o persoană a muncit peste 35 de ani, fiecare an suplimentar este recompensat cu un punct întreg.
Aceste puncte de stabilitate sunt gândite ca un bonus pentru cei care au rămas activi pe piața muncii pe termen lung și nu se acordă pentru perioadele necontributive.
Limitări clare în acordarea punctelor de stabilitate
Legea prevede explicit că punctele de stabilitate nu se cumulează cu perioadele necontributive și nici cu anii în care o persoană a fost deja pensionată, dar a continuat să lucreze. De asemenea, acestea nu se acordă retroactiv pentru alte tipuri de stagii recunoscute.
Potrivit informațiilor publicate de Newsweek România, acest mecanism urmărește să elimine interpretările și acumulările artificiale de punctaj care existau în vechiul sistem.
Eliminarea punctajelor suplimentare pentru condiții speciale
Un alt element esențial al noii legi este eliminarea punctelor suplimentare acordate pentru munca desfășurată în condiții speciale, deosebite sau în grupe de muncă. Aceste avantaje, care în trecut puteau crește semnificativ pensia, nu mai sunt luate în calcul în stabilirea punctajului total.
Decizia a fost justificată prin dorința de a crea un sistem unitar, bazat exclusiv pe contribuții și pe durata activității profesionale, indiferent de domeniul în care a fost desfășurată munca.
Rolul perioadelor asimilate în stabilirea pensiei
Perioadele asimilate rămân, însă, un element important în calculul pensiei. Legea recunoaște ca stagiu de cotizare mai multe situații în care persoana nu a contribuit direct, dar a fost implicată în activități sau situații considerate relevante din punct de vedere social.
Printre acestea se numără studiile universitare finalizate cu diplomă, serviciul militar, anumite concedii medicale, concediul pentru creșterea copilului și perioadele în care s-au primit indemnizații de asigurări sociale.
Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă 0,25 puncte, un punctaj inferior celui obținut prin muncă efectivă, dar care poate influența cuantumul final al pensiei.
Concediul pentru creșterea copilului, tratat distinct
În cazul concediului pentru creșterea copilului, legea prevede un regim special. Această perioadă este luată în calcul atât la stagiul minim, cât și la stagiul complet de cotizare contributiv. Astfel, părinții nu sunt dezavantajați în stabilirea dreptului la pensie, chiar dacă punctajul acordat este mai redus.
Alte perioade necontributive recunoscute de lege
Există și perioade necontributive recunoscute pe baza unor acte normative speciale. Printre acestea se numără șomajul anterior anului 2001, plățile compensatorii, perioadele de exil, vechimea suplimentară acordată pentru munca în condiții grele sau alte situații reglementate prin decrete speciale.
Pentru ca aceste perioade să fie luate în calcul, ele trebuie dovedite prin documente justificative, precum adeverințe eliberate de angajatori sau instituții competente.
Depunerea documentelor și completarea dosarului de pensie
Documentele care atestă perioadele asimilate sau necontributive pot fi depuse la casele teritoriale de pensii, fie la momentul pensionării, fie ulterior, pentru completarea dosarului. Aceste acte sunt valabile atât pentru persoanele care se pensionează în 2026, cât și pentru cei aflați deja în plată, cu condiția ca perioadele dovedite să fie anterioare anului 2001.
Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Muncii, scopul noii legi este acela de a crea un sistem mai predictibil și mai echitabil, în care pensia să reflecte cât mai fidel contribuția reală a fiecărui salariat la sistemul public.
Astfel, pentru românii care se pensionează în 2026, pensia va fi rezultatul direct al muncii depuse, al continuității în activitate și al contribuțiilor achitate, într-un cadru legislativ mult mai strict decât în anii anteriori.
Sursa foto: Arhivă
