Iarna care vine nu va semăna cu cele din copilărie, cel puțin nu la câmpie. Meteorologii anunță temperaturi peste normal în mare parte din sezon și mai multă ploaie decât zăpadă în zonele joase. Totuși, o zăpadă de Crăciun nu este exclusă, iar a doua jumătate a iernii poate aduce surprize serioase.
Prognoza meteo pentru iarna 2026–2027. Va ninge de Crăciun? Ce spun meteorologii despre decembrie, ianuarie și februarie
Prognoza meteo pentru iarna 2026–2027 arată o iarnă mai blândă decât media, dar nu lipsită de episoade reci. La câmpie, vor domina temperaturile pozitive și ploile, nu ninsorile. La munte, situația e complet diferită: va ninge abundent, iar temperaturile vor fi mult mai scăzute.
Pentru cei care speră la un Crăciun alb, vestea nu e chiar rea.
Directorul de prognoză al Administrației Naționale de Meteorologie spune că stratul de zăpadă este posibil în perioada sărbătorilor, inclusiv la câmpie, nu doar la munte.
Datele vin de la ANM, de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF) și de la serviciul european Copernicus. Toate indică același lucru: o iarnă mai caldă decât normalul, dar cu momente în care frigul poate lovi puternic.
Decembrie 2026: mai cald decât normal, dar cu șanse de zăpadă
Prima lună de iarnă începe peste media climatologică. Temperaturile medii din decembrie vor fi peste normal.
Asta nu înseamnă însă că zăpada lipsește cu totul. Meteorologii subliniază că o lună mai caldă în medie nu înseamnă că nu vom vedea deloc zăpadă.
Diferența e importantă. O medie lunară peste normal poate ascunde câteva zile foarte reci, urmate de zile neobișnuit de calde. Pentru cine se uită pe fereastră, contează ziua respectivă, nu media.
Și precipitațiile vor fi peste medie, dar nu peste tot. În decembrie, vestul țării va primi cu aproximativ 5–25 de litri pe metru pătrat mai mult decât în mod obișnuit.
Dacă aceste precipitații vor cădea sub formă de ploaie sau de zăpadă depinde de temperaturile din fiecare episod. La munte, răspunsul e aproape sigur zăpadă. La câmpie, rămâne de văzut.
Va ninge de Crăciun 2026?
Este întrebarea pe care și-o pun cei mai mulți români în fiecare an.
Pentru moment, răspunsul meteorologilor este un „da, e posibil”. Stratul de zăpadă de sărbători nu e rezervat doar stațiunilor montane. Poate apărea și în zonele joase.
Ce nu pot spune meteorologii, cu o lună și ceva înainte, este dacă zăpada va rezista exact pe 24 și 25 decembrie. Prognozele sezoniere arată tendințe pe termen lung, nu vremea dintr-o anumită zi. O prognoză precisă pentru Crăciun va fi posibilă abia cu câteva zile înainte de sărbători.
Pentru cei care vor un Crăciun alb garantat, muntele rămâne varianta cea mai sigură. Acolo, ninsorile abundente sunt deja anunțate pentru această iarnă.
Ianuarie 2027: cea mai rece lună, cu posibile valuri de ger
Dacă decembrie începe blând, ianuarie rămâne luna în care iarna își arată colții.
Meteorologii spun că ianuarie va fi una dintre cele mai reci luni ale anului, cu posibile valuri de frig.
Chiar și așa, cifrele arată o medie ușor peste normal. Potrivit ANM, în ianuarie și februarie temperaturile vor fi cu aproximativ 1–2 grade peste normalul climatologic.
Aici e nevoie de o precizare, pe care o fac și meteorologii. Este vorba despre o diferență a mediilor lunare, nu despre temperaturile zilnice. Cu alte cuvinte, o lună cu 1–2 grade peste normal poate avea, fără probleme, câteva nopți cu ger serios.
Precipitațiile vor fi bogate și în ianuarie. În vestul, nordul și centrul țării, cantitățile pot depăși normalul cu 15–25 de litri pe metru pătrat.
Combinația dintre valuri de frig și precipitații peste medie poate însemna, în anumite episoade, ninsori consistente. Mai ales în Transilvania și în zonele de deal și munte.
Februarie 2027: între primăvară și iarnă grea
Ultima lună de iarnă se anunță cea mai imprevizibilă.
Meteorologii vorbesc despre temperaturi apropiate de cele de primăvară, alternând cu episoade de iarnă severă.
Astfel de contraste nu sunt neobișnuite pentru luna februarie în România. Câteva zile cu soare și temperaturi de primăvară pot fi urmate brusc de viscol și ger. Pentru șoferi, pentru fermieri și pentru cei care pleacă la drum, schimbările bruște sunt cele mai greu de gestionat.
De ce va fi iarna mai caldă: influența fenomenului Super El Niño
Iarna mai blândă nu este o particularitate a României. Temperaturile sunt prognozate peste normal în cea mai mare parte a continentului european, iar meteorologii leagă acest lucru de influența fenomenului Super El Niño, care se extinde și asupra Europei.
El Niño este o încălzire neobișnuită a apelor din Oceanul Pacific, care influențează vremea la nivel global. Când fenomenul este foarte puternic, efectele se simt și la mii de kilometri distanță.
Interesant este că ultima actualizare a prognozelor a crescut temperaturile estimate față de luna precedentă, dar mai puțin decât se aștepta, având în vedere schimbările de presiune din Atlantic.
Unde va ninge mai mult în Europa în această iarnă
Prognozele europene arată diferențe mari între regiuni.
În vestul și centrul continentului sunt estimate ușoare creșteri ale cantităților de zăpadă, iar în nord-est creșterea va fi mai mare. În schimb, regiunile din centru și sud-est ar putea primi mai puțină zăpadă.
www.romaniatv.net
România se află în sud-estul Europei, ceea ce explică de ce prognoza pentru câmpie vorbește mai mult despre ploaie decât despre ninsoare.
Peste ocean, situația e alta. În Statele Unite și în sudul Canadei este așteptată mai multă zăpadă în multe zone, inclusiv în Munții Appalachi și în nord-est, dar mai puțină în centrul regiunii Midwest.
Vortexul polar, necunoscuta care poate schimba tot
Există însă un factor care poate da peste cap toate prognozele: vortexul polar.
Meteorologii iau în calcul o posibilă perturbare a vortexului polar la mijlocul iernii, care ar putea schimba a doua jumătate a sezonului, dacă se confirmă.
Vortexul polar este o masă uriașă de aer rece care se rotește deasupra Polului Nord. Cât timp este puternic și stabil, aerul rece rămâne în nord. Când slăbește, frigul poate coborî spre latitudini mai sudice.
Cauza obișnuită a unei astfel de perturbări este o încălzire bruscă a stratosferei, fenomen cunoscut în meteorologie sub denumirea de SSW.
www.romaniatv.net
Cea mai recentă prognoză sezonieră ECMWF arată o slăbire neobișnuită a vânturilor de vest din stratosferă în ianuarie și februarie. Este exact tipul de semnal care precede, de multe ori, o astfel de perturbare.
Ce ar însemna un vortex polar slăbit pentru România
Consecința poate fi surprinzătoare. Chiar dacă media sezonului rămâne peste normal, un vortex slăbit ar putea permite aerului rece să ajungă în sudul Europei, aducând în România temperaturi foarte scăzute și zăpadă.
Cu alte cuvinte, iarna 2026–2027 poate fi în același timp mai caldă decât media și să aibă câteva episoade de ger aspru. Cele două lucruri nu se exclud.
De aceea, meteorologii evită să promită o iarnă „fără zăpadă”. Tendința generală e clară, dar detaliile, mai ales pentru ianuarie și februarie, rămân deschise.
Ce înseamnă prognoza pentru iarna 2026–2027, pe scurt
Câmpia va avea parte de mai multă ploaie decât zăpadă și de temperaturi frecvent pozitive. Muntele va avea ninsori abundente și frig. Decembrie începe peste normal, ianuarie aduce valuri de frig, iar februarie oscilează între primăvară și viscol.
Zăpada de Crăciun rămâne posibilă, inclusiv la câmpie.
Iar marea necunoscută este vortexul polar. Dacă perturbarea anunțată se confirmă, a doua parte a iernii poate arăta cu totul altfel decât indică mediile de acum.
Până atunci, prognozele vor fi actualizate lună de lună. Pentru Crăciun, răspunsul sigur va veni abia în ultimele zile ale lui decembrie.






















