Georgescu Dragos
Anul 2026 începe cu o veste grea pentru sute de mii de angajați ai statului. Guvernul pregătește un pachet amplu de legi privind reforma aparatului public, iar una dintre cele mai sensibile măsuri este reducerea salariilor bugetarilor cu până la 10%. Anunțul a fost făcut de Radu Miruță, într-un context în care presiunea pe bugetul de stat a atins cote alarmante, iar deficitul public obligă autoritățile să caute rapid soluții de reducere a cheltuielilor.
Cine sunt angajații la stat care vor avea avea salariul tăiat
Pachetul de reforme urmează să fie adoptat în ședința de Guvern programată pentru joi, 15 ianuarie, iar una dintre direcțiile centrale este tăierea costurilor cu personalul din sectorul public. Este vorba despre una dintre cele mai ample intervenții asupra veniturilor bugetarilor din ultimii ani, iar impactul ei se va resimți la nivel național.
În România, statul este cel mai mare angajator. Peste 1,28 milioane de oameni lucrează în instituții publice, iar masa salarială a devenit una dintre cele mai mari poveri ale bugetului. În acest context, Guvernul consideră că nu mai poate amâna o reformă profundă.
Guvernul pornește de la o realitate financiară dură. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au crescut constant în ultimii ani, pe fondul majorărilor succesive, al extinderii aparatului administrativ și al indexărilor. În paralel, veniturile bugetare nu au ținut pasul cu acest ritm.
Deficitul bugetar, adică diferența dintre cât cheltuie statul și cât încasează, a devenit una dintre cele mai mari probleme economice ale României. Pentru a-l ține sub control, Guvernul este obligat să reducă rapid cheltuielile, iar masa salarială este una dintre puținele zone unde pot fi făcute economii consistente.
Reducerea cu 10% a salariilor bugetarilor este prezentată ca o măsură temporară, dar necesară pentru stabilizarea finanțelor publice. Oficialii susțin că fără această ajustare, riscul unor tăieri și mai dure sau al unor creșteri de taxe ar fi mult mai mare.
Datele Ministerului Finanțelor arată dimensiunea reală a aparatului public. În noiembrie 2025, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice era de 1.280.562. Chiar dacă cifra a scăzut ușor față de luna precedentă, sistemul rămâne extrem de vast.
În administrația centrală, instituțiile finanțate integral din bugetul de stat au peste 600.000 de angajați. Printre acestea se numără ministerele, Parlamentul, sistemul judiciar, instituțiile de forță și multe alte structuri.
Ministerul Educației și Cercetării este, de departe, cel mai mare angajator din această categorie, cu aproape 294.000 de angajați. Urmează Ministerul Afacerilor Interne, cu peste 124.000, și Ministerul Apărării Naționale, cu peste 75.000. Ministerul Finanțelor are aproape 24.000 de angajați, iar Ministerul Sănătății peste 18.000.
La acestea se adaugă alte mii de salariați din instituții precum Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului sau Ministerul Transporturilor. De asemenea, există sute sau mii de angajați în structuri precum Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, CNA, AGERPRES, Academia Română sau diverse agenții și autorități.
În plus, există aproximativ 8.700 de angajați în instituții finanțate din bugetele asigurărilor sociale, aproape 43.000 în instituții subvenționate din bugetul de stat și al șomajului, și peste 163.000 în instituții finanțate integral din venituri proprii. Dintre aceștia, peste 80.000 lucrează în unități sanitare de subordonare centrală, iar aproape 68.000 în universitățile de stat.
Angajații la Stat
Administrația Prezidențială: 290
Senatul României: 766
Camera Deputaților: 1.618
Înalta Curte de Casație și Justiție:14.727
Curtea Constituțională:127
Consiliul Legislativ: 91
Curtea de Conturi: 1.726
Consiliul Concurenței: 348
Avocatul Poporului: 140
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității: 209
Consiliul Național al Audiovizualului: 115
Secretariatul General al Guvernului: 3.623
Ministerul Afacerilor Externe: 2.174
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administratiei: 777
Ministerul Finanțelor: 23.881
Ministerul Justiției: 2.641
Ministerul Apărării Naționale: 75.585
Ministerul Afacerilor Interne: 124.860
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: 4.051
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 5.585
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: 3.395
Ministerul Transporturilor și Infrastructucturii: 607
Ministerul Educației și Cercetării: 293.788
Ministerul Sănătății: 18.265
Ministerul Culturii: 393
Ministerul Public: 6.156
Agenția Națională de Integritate: 91
Serviciul de Protecție și Pază: 1.515
Serviciul de Telecomunicații Speciale: 3.032
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: 1.344
Ministerul Energiei: 324
Academia Română: 3.235
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pt. Siguranța Alimentelor: 225
Secretariatul de Stat pt recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în per. 1945-1989: 18
Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale: 940
Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat: 77
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării: 65
Agenția Națională de Presă AGERPRES: 235
Institutul Cultural Român: 116
Consiliul Superior al Magistraturii: 483
Autoritatea Electorală Permanentă: 396
Secretariatul de Stat pentru Culte: 35
Autoritatea Naț. de Suprav. a Prel. Datelor cu Caracter Pers: 35
Consiliul Economic și Social: 33
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor: 78
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului: 157
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 2.023
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților: 134
Academia Oamenilor de Știință din România: 29
Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției: 23
2. Angajații din instituții finanțate integral din bugetele asigurărilor sociale 8.752
3. Angajații din instituții subvenționate din bugetul de stat și bugetul asig. pt. șomaj 42.980
4.Instituții finanțate integral din venituri proprii, din care: 163.243
– unități sanitare de subordonare centrală: 80.070
– unitățile de învățământ superior de stat: 67.945
– alte instituții: 15.228
Numărul bugetarilor din administrația locală
1. Instituții finanțate integral din bugetele locale, din care: 284.284
– învățământ preuniversitar: 4.546
– autorități executive locale: 279.738
2. Instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii, din care: 180.722
– unități sanitare de subordonare locală: 147.199
Pe lângă administrația centrală, există un aparat masiv și la nivel local. Instituțiile finanțate integral din bugetele locale au peste 284.000 de angajați. Majoritatea covârșitoare, aproape 280.000, lucrează în autoritățile executive locale, adică primării, consilii județene și structuri subordonate.
Alți peste 180.000 de angajați lucrează în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii la nivel local, dintre care aproape 150.000 sunt în unități sanitare aflate în subordinea autorităților locale.
Toate aceste categorii sunt, direct sau indirect, influențate de deciziile Guvernului privind salarizarea și finanțarea sectorului public.
Deși detaliile finale urmează să fie stabilite prin pachetul de legi, scenariul vehiculat este o reducere procentuală a salariilor brute sau nete, aplicată generalizat sau diferențiat, în funcție de categoria de personal.
Scopul este obținerea unei economii rapide și consistente la buget. O reducere de 10% aplicată la peste 1,28 milioane de angajați ar însemna miliarde de lei economisiți anual.
Pentru bugetari, asta se traduce însă printr-o scădere directă a veniturilor lunare. Pentru un salariu de 5.000 de lei, reducerea ar însemna aproximativ 500 de lei mai puțin în fiecare lună. Pentru mulți, aceasta este o lovitură serioasă, mai ales într-un context de creștere a costurilor de trai.
Ce spune Guvernul
Oficialii susțin că măsura este inevitabilă și că fără ea România riscă să intre într-o spirală periculoasă a îndatorării. Cheltuielile cu salariile publice sunt considerate prea mari raportat la capacitatea economiei de a le susține.
Guvernul afirmă că reforma nu se oprește la tăieri de salarii, ci include și restructurarea aparatului de stat, digitalizarea serviciilor și eliminarea posturilor redundante. Ideea este ca, pe termen mediu, statul să devină mai eficient și mai puțin costisitor.
Reacțiile din sectorul public
Anunțul privind tăierile a generat deja tensiuni. Sindicatele din sectorul public avertizează că reducerea salariilor va afecta grav nivelul de trai al angajaților și va duce la demotivare, migrarea specialiștilor și scăderea calității serviciilor publice.
Pentru mulți bugetari, salariile nu sunt deloc exagerate, mai ales în domenii precum educația, sănătatea sau administrația locală din zonele sărace. O reducere de 10% poate însemna dificultăți reale în plata ratelor, a chiriei sau a facturilor.
Ce urmează după 15 ianuarie
Ședința de Guvern din 15 ianuarie este un moment cheie. Dacă pachetul de legi va fi adoptat, măsurile vor intra într-un calendar de aplicare care va afecta rapid veniturile bugetarilor.
Pentru România, aceasta este una dintre cele mai dure reforme bugetare din ultimul deceniu. Pentru cei peste 1,28 milioane de angajați ai statului, începutul de an se transformă într-o perioadă de incertitudine și presiune financiară.
Indiferent de justificările economice, realitatea este că tăierile de salarii vor fi resimțite dur în fiecare gospodărie care depinde de un venit din sectorul public.
