Grigore Madalina
Inițiativa anunțată de Donald Trump la Davos a adunat rapid susținători din afara Uniunii Europene, dar a lăsat Europa într-o poziție de așteptare. Consiliul Păcii, proiect prezentat pe scena internațională drept o platformă de cooperare pentru gestionarea crizelor globale, a fost lansat cu o Cartă semnată de mai mulți lideri de stat și de guvern. Dintre țările UE, doar Ungaria și Bulgaria sunt reprezentate la cel mai înalt nivel.
Potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN, până la 35 de state ar putea adera la această structură, însă „niciun aliat european important nu a acceptat invitația, până acum”. Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, iar scopul declarat al Consiliului este de a facilita soluții politice pentru conflictele majore, inclusiv cele din Orientul Mijlociu.
Cine a semnat Carta Consiliului Păcii
Printre liderii care au urcat pe scenă alături de Donald Trump și au semnat documentul se numără:
Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei
Rosen Jeliazkov, prim-ministru (demisionar) al Bulgariei
Prabowo Subianto, președintele Indoneziei
Javier Milei, președintele Argentinei
Santiago Peña, președintele Paraguayului
Sheikh Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim al-Thani, prim-ministrul Qatarului
Shehbaz Sharif, prim-ministrul Pakistanului
Vjosa Osmani, președinta Kosovo
Nikol Pașinian, prim-ministrul Armeniei
Hakan Fidan, ministrul de Externe al Turciei
Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului
Nasser Bourita, ministrul de Externe al Marocului
Prințul Faisal bin Farhan al-Saud, ministrul de Externe al Arabiei Saudite
Shavkat Mirziyoyev, președintele Uzbekistanului
Lista arată o participare diversă, cu state din America Latină, Asia, Orientul Mijlociu și Caucaz, dar cu o prezență europeană extrem de limitată.
Rezerve în Europa. România amână decizia
În ceea ce privește România, Nicușor Dan a decis să amâne o hotărâre privind participarea. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a declarat la Antena 3 CNN că „România trebuie să ia o decizie cât se poate de repede”, subliniind miza strategică a unei astfel de inițiative.
Surse politice indică faptul că rezervele europene țin atât de arhitectura propusă a Consiliului, cât și de atribuțiile extinse prevăzute în Cartă, „dincolo de conflictul din Gaza”. Mai multe capitale europene preferă să analizeze în detaliu impactul asupra relațiilor transatlantice și asupra mecanismelor existente de securitate.
Ce urmează
Inițiatorii susțin că Consiliul Păcii va rămâne deschis pentru noi semnături și că discuțiile vor continua în perioada următoare. În paralel, lipsa unei alinieri europene clare ridică semne de întrebare privind capacitatea proiectului de a deveni o platformă globală cu adevărat reprezentativă. Pentru statele care nu au decis încă, presiunea politică de a lua o poziție crește, pe fondul accelerării negocierilor internaționale.
