Grigore Madalina
În ciuda înghețării punctului de pensie și a măsurilor de austeritate impuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan, există și categorii de pensionari care au primit venituri mai mari. Datele oficiale arată că, în cazul pensiilor speciale, în special cele ale magistraților, s-au înregistrat creșteri medii de 258 de lei.
Pensii mai mari, chiar dacă punctul de pensie este înghețat
Potrivit informațiilor publicate de Casa Națională de Pensii, numărul judecătorilor și procurorilor pensionați a crescut pe parcursul anului 2025. Dacă în luna ianuarie erau înregistrați 5.622 de pensionari speciali, în decembrie numărul acestora a ajuns la 5.789, ceea ce înseamnă o creștere de 167 de persoane.
Nu doar numărul beneficiarilor a crescut, ci și cuantumul pensiilor speciale. Conform datelor oficiale, pensia medie a magistraților a urcat de la 25.185 de lei în ianuarie 2025 la 25.443 de lei în decembrie 2025, adică o majorare de 258 de lei. Explicația acestei creșteri este legată de salariile mai mari avute de foștii magistrați în ultima perioadă de activitate, înainte de pensionare.
Diferența dintre pensia contributivă și cea plătită din bugetul de stat
În luna decembrie 2025, suma medie plătită din bugetul de stat pentru un pensionar magistrat a fost de 22.294 de lei, în creștere față de 21.933 de lei înregistrată în ianuarie 2025. Fără aportul statului, pensia medie a unui magistrat, calculată exclusiv pe baza contribuțiilor la sistemul public, ar fi fost de doar 7.113 lei în aceeași perioadă.
Aceste diferențe evidențiază impactul major al finanțării de la bugetul de stat asupra pensiilor speciale, într-un context în care majoritatea pensionarilor obișnuiți nu au beneficiat de nicio indexare.
Ce prevede legea pentru pensiile magistraților
Conform Legii nr. 303/2022, magistrații beneficiază de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, reprezentată de indemnizația brută lunară și sporurile din ultima lună de activitate. În cazul pensiilor de invaliditate, cuantumul este de 80% din pensia de serviciu, respectiv 64% din baza de calcul.
Pensia de urmaș se acordă în condițiile stabilite de legislația sistemului public de pensii și se calculează raportat la pensia de serviciu aflată în plată sau la cea la care ar fi avut dreptul susținătorul la data decesului.
Costuri uriașe și reformă blocată
Cheltuielile cu pensiile speciale au crescut semnificativ în ultimii ani. România a ajuns să plătească aproximativ 17 miliarde de lei în 2024 pentru aceste venituri, o creștere de aproape 170% față de anul 2016. Ritmul majorării depășește inflația și generează un dezechilibru major în bugetul național.
Reforma pensiilor speciale, promisă în repetate rânduri, rămâne blocată, iar acest lucru expune România riscului de a pierde sute de milioane de euro din fondurile europene.
Fostul ministru al Finanțelor, Claudiu Năsui, a subliniat că pensiile speciale sunt ajustate automat atât în funcție de inflație, cât și de creșterile salariale din domeniile respective, aspect care contribuie la dezechilibrele din sistem.
Diferențe majore față de pensiile obișnuite
În timp ce pensia medie în România este de aproximativ 2.770 de lei, datele Ministerului de Interne indică pensii medii care depășesc 8.000 de lei pentru anumite categorii, cu pensionări care au loc chiar și la vârsta de 50 de ani.
La nivel național, în octombrie 2025, aproape 4,7 milioane de persoane primeau pensii. Peste jumătate dintre acestea încasau sub 3.000 de lei lunar, în timp ce un grup restrâns de beneficiari de pensii speciale consumă, cumulat, aproximativ 1% din PIB-ul României.
