Se pregătește schimbarea Guvernului? Ce spune Bolojan despre demisie 

Declarațiile au fost făcute vineri, în cadrul unui interviu acordat la Europa FM, unde premierul a fost întrebat din nou despre o eventuală demisie sau despre posibilitatea trecerii în opoziție.

Citește și

Copilul tot copil ramane. Ce a facut dragalasul ANTIM, azi, la investirea NOULUI GUVERN. Toti...

Ilie Bolojan a explicat că și-a asumat funcția de premier în deplină cunoștință de cauză, având în vedere dificultățile majore cu care se confruntă România.

„Dacă nu mi-aş fi asumat responsabilitatea, nu aş fi acceptat funcţia de premier şi dacă am acceptat această funcţie, ştiind ce probleme grave are România, orice s-ar spune, vă asigur că nu îmi e frică de un partid, de un lider politic sau de altcineva. Eu sunt un om realist şi dacă sunt pe această funcţie înseamnă că trebuie să fac ceea ce ţine de mine pentru ţara noastră, căutând să nu potenţiez conflicte, căutând să creez un acord politic pentru a împinge lucrurile, în aşa fel încât să menţinem echilibrele în acest stat şi să îndreptăm lucrurile. Asta am încercat în această perioadă şi sper şi de la toţi ceilalţi lideri politici că au responsabilitatea poziţiei pe care o deţin”, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Europa FM.

Ce spune Bolojan despre demisie

Întrebat despre o eventuală schimbare a majorității parlamentare și despre scenariul în care actuala coaliție nu ar mai funcționa, Ilie Bolojan a lăsat să se înțeleagă că viitorul Guvernului depinde strict de susținerea politică din Parlament.

„În momentul în care acest guvern nu va putea face ceea ce este necesar, deci nu va mai avea susţinere, cu siguranţă va veni un alt guvern. Iar pentru mine, vă rog să mă credeţi că va fi o uşurare această situaţie şi da, e posibil ca, în condiţiile în care aritmetica parlamentară dă o majoritate de jumătate plus unu, să vedem dacă această coaliţie nu funcţionează, o altă coaliţie.”, a afirmat șeful Executivului.

Declarațiile vin într-un context economic dificil, după ce România a intrat în recesiune tehnică. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, Produsul Intern Brut a scăzut în trimestrul IV din 2025 cu 1,9% față de trimestrul anterior. Este al doilea trimestru consecutiv de contracție economică, după ce și în trimestrul III PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,2% comparativ cu trimestrul II.

Premierul a susținut că această evoluție era anticipată și că face parte dintr-un proces de tranziție economică. Ilie Bolojan a arătat că România trece de la „un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”. În opinia sa, ajustările actuale sunt costuri inevitabile ale acestei schimbări de direcție.

„România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică anunţată vineri de către specialişti era inevitabilă şi anticipată, întrucât România a început trecerea de la ”un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”.

În perioada următoare, Executivul urmează să adopte o ordonanță de urgență pentru relansarea economică, iar premierul a subliniat că prioritatea imediată este construcția bugetului pentru anul 2026.

Un alt subiect abordat în interviu a fost legat de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, decizie luată de Curtea Constituțională în decembrie 2024. Întrebat despre desecretizarea raportului care a stat la baza acestei hotărâri, Ilie Bolojan a explicat că astfel de decizii trebuie analizate cu atenție, având în vedere implicațiile asupra securității naționale.

„Atunci când se iau anumite decizii se iau pe baza datelor comunicate. CCR având datele a luat deciza respectivă. Pe baza datelor oficiale aceasta a luat decizia respectivă. Datele oficiale au fost publicate. Toate materialele cu secret de serviciu pot să fie la un moment dat expuse. Dar trebuie să te gândești la ce expui.
Dacă ai expune anumiți ofițeri de informații… Nu mă refer la acest caz de exemplu! Însă domnul președinte dacă o să considere necesar va putea să prezinte acest raport.

Eu nu am o problemă pe asta. Guvernul nu are responsabilități în acest sens”, a spus Bolojan.

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, o hotărâre fără precedent în istoria electorală recentă a țării. La acel moment, Serviciul Român de Informații a transmis că unul dintre candidați, Călin Georgescu, declarase la Autoritatea Electorală Permanentă un buget de campanie de „zero lei”, susținând că nu a cheltuit fonduri. Ulterior, ar fi fost identificat un utilizator care ar fi făcut donații de peste un milion de euro.

În decembrie 2025, președintele Nicușor Dan a afirmat că statul român trebuie să ofere explicații detaliate cu privire la anularea alegerilor și a anunțat că în două sau trei luni ar putea exista clarificări suplimentare. Șeful statului declara atunci că „partea importantă din campania lui Călin Georgescu a fost direcționată de la Moscova”.

În plan politic, declarațiile lui Ilie Bolojan vin pe fondul intensificării criticilor la adresa Guvernului, după confirmarea recesiunii tehnice. Mai mulți lideri politici au vorbit despre o evaluare a activității Executivului și despre posibile schimbări în actuala formulă guvernamentală.

Premierul a transmis însă că își asumă în continuare responsabilitatea funcției și că rămâne concentrat pe stabilitatea economică și politică. În același timp, a subliniat că menținerea unui guvern depinde exclusiv de susținerea parlamentară și de capacitatea coaliției de a funcționa.

Astfel, posibilitatea unei schimbări la vârful Executivului rămâne deschisă, în funcție de evoluțiile politice și de aritmetica parlamentară din perioada următoare.