Vanatoru Andreea
La un an de la furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda, apar noi ipoteze referitoare la soarta aurului istoric dispărut. Specialiști în domeniul artei susțin că brățările dacice și celebrul Coif de la Coțofenești ar fi putut fi sustrase pentru a fi ascunse în colecții private, fiind păstrate clandestin, fără a fi expuse sau scoase la vânzare pe piața neagră.
Unde s-ar afla acum tezaurul dacic furat din Olanda?
Această situație face ca recuperarea artefactelor să fie mult mai dificilă. Lipsa unei tentative de comercializare reduce considerabil șansele ca acestea să reapară în circuitul obișnuit, deoarece piesele nu mai trec prin intermediari sau tranzacții care ar putea permite identificarea lor.
Colecționarul de artă Eduard Uzunov a declarat pentru Antena 3 CNN că există o posibilitate reală ca tezaurul să fi fost sustras de persoane interesate exclusiv să păstreze piesele în colecții private, fără intenția de a le valorifica.
Ministerul Culturii a primit despăgubiri uriașe
În septembrie, Ministerul Culturii a anunțat că România a primit despăgubiri de 5,7 milioane de euro în urma furtului celor patru artefacte de la Muzeul Drents, incident petrecut în ianuarie 2025. Artefactele asigurate includ trei brățări dacice și Coiful dacic de la Coțofenești. Plățile s-au realizat în două tranșe: prima, de 4,845 milioane de euro (85% din valoarea totală), a fost efectuată pe 25 august, iar a doua, de 855.000 de euro (15%), pe 12 septembrie.
„Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august”, a anunțat Ministerul Culturii.
Totodată, Ernest Oberländer, fost director al Muzeului Național de Istorie din București, a lansat noi acuzații privind modul în care s-a desfășurat furtul. El a criticat conducerea Muzeului Drents din Assen, acuzând-o că nu a implementat măsurile de securitate promise pentru protecția tezaurului.
“Dacă eu încerc acum să vând o monedă sau un obiect care este foarte aproape de nașterea lui Isus Hristos, deci reprezintă un artefact, sunt pasibil de închisoare. Valoarea este enormă. Suferința noastră, pentru că ni s-a furat o bucățică din istorie, este foarte mare.
Sunt oameni care nu sunt zdraveni la cap. Există în orice domeniu niște oameni care pur și simplu sunt bolnavi. Ori le-au luat ca să le țină, să le ascundă. Foarte multe furturi din muzee sunt pentru oameni care vor să le aparțină lor, doar ei să le vadă. Eu ca și colecționar de artă, din contră, mă bucur să arăt”, a spus Eduard Uzunov, scrie Antena3.
Cum s-a produs furtul?
În noaptea dintre 24 și 25 ianuarie 2025, Muzeul Drents din orașul Assen a fost scena unui jaf spectaculos. O explozie puternică a zguduit muzeul, unde era expus tezaurul dacic adus din România. În doar trei minute, hoții au reușit să sustragă patru obiecte de mare valoare: trei brățări dacice și faimosul Coif dacic de la Coțofenești. Incidentul a fost facilitat de lipsa totală a paznicului, muzeul nefiind supravegheat în acel moment.
Poliția locală a reacționat rapid și, pe 25 ianuarie, a făcut publice primele imagini surprinse de camerele de supraveghere. Videoclipurile arată clar că cel puțin trei persoane au forțat o ușă înainte ca explozia să distrugă vitrina, momentul fiind surprins în detaliu de sistemul de securitate.
Fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, a oferit atunci explicații pentru Libertatea, precizând că exponatele fuseseră transportate la Muzeul Drents în luna iulie 2024. Aceasta s-a întâmplat în cadrul unui proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie. La acea vreme, Raluca Turcan, în calitate de președintă a PNL Sibiu, conducea Ministerul Culturii.
foto: arhivă
