Georgescu Dragos
Taxele de școlarizare din învățământul superior vor crește începând cu toamna acestui an, în contextul în care universitățile își ajustează bugetele înaintea anunțării oficiale a măsurilor de reducere a cheltuielilor la nivel guvernamental. Majorările sunt semnificative în unele cazuri, iar anumite facultăți ajung aproape să dubleze sumele percepute studenților care învață în regim cu taxă.
Scumpiri masive în învățământul superior. Cât vor plăti studenții din toamnă la Drept, ASE sau la Universitatea din Cluj
Potrivit informațiilor prezentate de jurnalistul Digi24 Mihai Vălușescu, majoritatea instituțiilor de învățământ superior din țară au decis deja noile cuantumuri, iar acestea se vor aplica începând cu anul universitar care debutează în toamnă. În unele universități, creșterile sunt moderate, de câteva sute de lei pe an, însă în altele diferențele ajung la mii de lei.
Un exemplu relevant este Facultatea de Drept din cadrul Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde taxa anuală va crește de la 3.200 de lei la 6.000 de lei. Practic, suma se apropie de o dublare, ceea ce plasează această specializare printre cele mai afectate de majorări.
La aceeași universitate din Iași, alte facultăți vor înregistra creșteri consistente. La Informatică și Psihologie, taxele vor ajunge la aproape 5.000 de lei pe an. Per ansamblu, la nivelul instituției, majorările sunt estimate între 10% și 40%, în funcție de domeniu.
Creșteri importante sunt anunțate și în Capitală. La Academia de Studii Economice din București, taxele ar urma să fie majorate cu sume cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei, în funcție de facultate și programul de studiu. În cazul specializărilor precum Drept sau Cibernetică, taxele ar putea ajunge la aproximativ 10.000 de lei pe an, potrivit informațiilor disponibile.
Și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca se anunță ajustări ale taxelor de școlarizare. Majorările sunt estimate între 200 și 1.000 de lei, în funcție de facultate. În anumite cazuri, taxele anuale pot ajunge la 6.500 de lei, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu anii anteriori.
Diferențele dintre universități sunt influențate de mai mulți factori, printre care costurile administrative, investițiile în infrastructură și nivelul de finanțare publică. În ultimii ani, instituțiile de învățământ superior au semnalat presiuni bugetare crescute, generate de cheltuieli mai mari cu utilitățile, personalul și digitalizarea.
În acest context, ajustarea taxelor este văzută de unele universități ca o soluție pentru echilibrarea bugetelor. Majorările sunt operate înainte ca Guvernul să stabilească eventuale măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor sau modificări în sistemul de finanțare.
Pentru viitorii studenți, impactul este direct. Cei care se vor înscrie în anul întâi în toamna anului 2026 vor plăti noile taxe. În majoritatea cazurilor, creșterile se aplică în principal noilor generații de studenți, însă există și universități care analizează posibilitatea ajustării taxelor și pentru cei deja înmatriculați.
Această eventualitate ridică întrebări privind predictibilitatea costurilor pe durata studiilor. Studenții care au ales o facultate într-un anumit context financiar pot ajunge să suporte cheltuieli mai mari decât cele estimate inițial. Deocamdată, majoritatea universităților au indicat că noile taxe vor viza în principal bobocii.
Diferențele între domenii sunt vizibile. Specializările considerate cu cerere mare pe piața muncii, precum Drept, Informatică sau Cibernetică, înregistrează cele mai mari creșteri. Aceste programe presupun, de regulă, costuri mai ridicate pentru laboratoare, echipamente și cadre didactice specializate.
Taxe la facultățile umaniste
Pe de altă parte, în cazul unor facultăți din zona științelor umaniste sau sociale, majorările sunt mai temperate, dar tot vizibile. Chiar și o creștere de 300-500 de lei poate avea un impact semnificativ asupra bugetului anual al unei familii.
În condițiile în care taxele pot ajunge la 10.000 de lei pe an pentru anumite specializări, costul total al studiilor de licență se apropie sau depășește 30.000 de lei pentru trei ani. La programele de patru ani, suma este și mai mare. La acestea se adaugă cheltuielile de cazare, transport și materiale didactice.
Pentru universități, ajustarea taxelor este justificată prin necesitatea menținerii standardelor academice și a investițiilor. Instituțiile invocă nevoia de modernizare a infrastructurii, de actualizare a echipamentelor și de susținere a activităților de cercetare.
Pe de altă parte, studenții și organizațiile studențești pot solicita clarificări privind fundamentarea acestor majorări. În anii precedenți, astfel de decizii au generat dezbateri privind accesul echitabil la educație și sprijinul financiar pentru tineri.
În paralel, sistemul de burse și facilități sociale rămâne un element important. Creșterea taxelor poate determina o presiune suplimentară asupra fondurilor destinate burselor sociale sau de merit, în special în cazul studenților proveniți din familii cu venituri reduse.
În ceea ce privește diferențele regionale, universitățile din centrele universitare mari – București, Cluj-Napoca și Iași – anunță cele mai vizibile creșteri. Aceste instituții concentrează un număr mare de studenți și programe competitive, iar ajustările pot influența deciziile candidaților.
Pentru un absolvent de liceu care analizează opțiunile pentru toamna viitoare, noile taxe pot deveni un criteriu decisiv. Diferențele de câteva mii de lei pe an pot orienta alegerea către alte centre universitare sau către locurile bugetate.
Rămâne de văzut dacă aceste majorări vor fi urmate de măsuri compensatorii din partea autorităților. În lipsa unui anunț oficial privind tăierile de cheltuieli sau modificările în finanțarea învățământului superior, universitățile acționează preventiv pentru a-și asigura stabilitatea financiară.
Cert este că, din toamnă, costurile studiilor universitare vor fi mai ridicate pentru o parte semnificativă dintre studenții din România. În funcție de specializare și oraș, diferențele pot fi moderate sau substanțiale.
Deciziile adoptate de universități vor fi reflectate în metodologia de admitere și în contractele de studii pentru anul universitar următor. Candidații vor avea acces la informațiile actualizate înainte de înscriere, ceea ce le va permite să își planifice bugetul.
Creșterea taxelor de școlarizare marchează o nouă etapă pentru învățământul superior românesc, într-un context economic și bugetar aflat în schimbare. Impactul pe termen lung va depinde atât de evoluția finanțării publice, cât și de capacitatea universităților de a menține echilibrul între costuri și calitatea actului educațional.
