Georgescu Dragos
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că instituția pe care o conduce va participa la efortul guvernamental de reducere a cheltuielilor bugetare cu 10%, însă a subliniat că aceste ajustări nu vor afecta personalul militar și nici veniturile acestuia. Oficialul a explicat că există limite clare în cazul domeniului apărării, în contextul actual de securitate, marcat de existența unui conflict la granița României.
Se scad pensiile militare și se taie norma de hrană? Ministrul Apărării, anunț important pentru Armată
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la Digi24, unde ministrul a detaliat modul în care Ministerul Apărării Naționale se va alinia deciziilor asumate la nivel guvernamental.
Radu Miruță a precizat că discuțiile privind reducerea cheltuielilor publice au plecat de la ideea că toate ministerele trebuie să participe la acest efort comun. Totuși, în cazul Apărării, există o realitate specifică ce impune anumite limite.
„Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate. Și atunci pentru apărare s-a acceptat ideea că un război la graniță nu este un context în care poți, 1. să reduci pensiile, 2. să dai militari afară, 3. să scazi veniturile acestor militar”, a declarat Miruță.
Ministrul a explicat că reducerea de 10% a cheltuielilor nu va viza nucleul sistemului de apărare, adică personalul activ sau drepturile salariale ale acestuia. Ajustările vor fi făcute la nivelul cheltuielilor colaterale, administrative sau operaționale, acolo unde există posibilitatea eficientizării fără a afecta capacitatea de reacție a instituției.
„Ministerul Apărării va contribui și el la acest efort, însă va contribui nu tăind de la nucleul apărării de la oameni, adică sunt multe cheltuieli colaterale care pot fi reduse pentru ca, la final, cheltuială să fie mai mică fără a afecta nucleul”, a susținut ministrul.
Contextul reducerii cheltuielilor bugetare
Guvernul a anunțat o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor publice, într-un efort de echilibrare a bugetului și de limitare a deficitului. În acest cadru, toate ministerele sunt chemate să identifice economii de 10% din bugetele proprii.
În cazul Ministerului Apărării Naționale, această decizie vine într-un context regional complicat, marcat de instabilitate și tensiuni la graniță. Ministrul a subliniat că securitatea reprezintă o condiție esențială pentru funcționarea tuturor celorlalte domenii.
Prin urmare, reducerea cheltuielilor va fi realizată fără a afecta capacitatea operațională și fără a produce modificări asupra drepturilor militarilor.
Un alt subiect abordat de Radu Miruță a fost cel al pensiilor militare. În spațiul public au existat discuții privind vârsta de pensionare a militarilor și eventuale reduceri semnificative ale acesteia.
Ministrul a respins ideea potrivit căreia toți militarii s-ar pensiona la vârste foarte mici. El a oferit date concrete referitoare la anul 2025.
„Am verificat anul trecut. Pe tot anul 2025, o singură persoană, un singur om s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Sunt situații în care, în funcție de zona în care ai lucrat, ai o reducere a vârstei de pensionare. Scafandrii, parașutiștii, sunt niște puncte izolate care generează reducerea vârstei de pensionare cu 4, cu 5, cu 6, cu 2, cu 1, unii cu deloc”, a declarat Miruță.
El a explicat că reducerea vârstei de pensionare este aplicabilă doar în anumite cazuri specifice, în funcție de tipul activității desfășurate și de riscurile asociate.
Ministrul a precizat că vârsta minimă de pensionare în sistemul militar a început deja să crească începând cu 2025.
„Anul trecut, vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, vârsta medie a pensionarilor a fost 52 de ani în zona militară. Și ea crește în fiecare an. Pentru că este o chestiune progresivă pe legea de astăzi care spune că în 2035, vârsta standard va fi 65 de ani și de acolo va putea scădea, cum a fost pentru un caz anul trecut, cu maxim 13 ani”.
Astfel, potrivit cadrului legislativ actual, până în 2035 vârsta standard de pensionare pentru militari va ajunge la 65 de ani, iar eventualele reduceri vor fi aplicate strict în condițiile prevăzute de lege.
Situațiile speciale care permit reducerea vârstei
Ministrul a explicat că anumite categorii profesionale din cadrul Ministerului Apărării pot beneficia de reduceri ale vârstei de pensionare. Este vorba despre activități cu un grad ridicat de risc sau cu solicitări fizice deosebite.
Printre exemplele menționate se numără:
scafandrii militari,
parașutiștii,
personalul care desfășoară activități în condiții speciale.
Reducerea vârstei poate varia, în funcție de specificul activității, între unu și șase ani, iar în cazuri izolate poate ajunge până la 13 ani.
Ministrul a subliniat însă că astfel de situații sunt excepții, nu regula generală.
Securitatea, prioritate în context regional
Declarațiile lui Radu Miruță vin pe fondul unui context regional marcat de conflict la granița României. În acest cadru, Ministerul Apărării consideră că menținerea stabilității și a capacității operaționale este esențială.
Ministrul a arătat că securitatea este fundamentul pe care se pot construi celelalte domenii – economie, educație, sănătate – și că o diminuare a resurselor umane sau financiare în domeniul apărării ar putea avea consecințe asupra siguranței naționale.
Prin urmare, contribuția de 10% la reducerea cheltuielilor va fi realizată prin optimizarea unor cheltuieli administrative și logistice, fără a afecta personalul sau dotările esențiale.
Echilibru între responsabilitate bugetară și siguranță națională
Ministrul a transmis că Ministerul Apărării își asumă responsabilitatea de a participa la efortul general de eficientizare bugetară, însă într-un mod care să nu compromită securitatea.
Declarațiile subliniază faptul că există o diferențiere între reducerea cheltuielilor colaterale și tăierile care ar afecta direct capacitatea de apărare.
Prin poziția exprimată, Miruță a arătat că instituția va respecta linia guvernamentală privind reducerea cheltuielilor, dar va proteja personalul și drepturile acestuia.
Date privind pensionările în 2025
În 2025, potrivit datelor prezentate de ministru, un singur militar a beneficiat de reducerea maximă a vârstei de pensionare cu 13 ani. Vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, iar media celor care s-au pensionat a fost de 52 de ani.
Aceste cifre au fost prezentate pentru a clarifica percepția publică potrivit căreia majoritatea militarilor s-ar retrage din activitate la vârste foarte mici.
Ministrul a explicat că tendința este una de creștere progresivă a vârstei standard de pensionare, în conformitate cu legislația actuală.
Perspective pentru următorii ani
Până în 2035, vârsta standard de pensionare în sistemul militar va ajunge la 65 de ani. Ulterior, reducerea vârstei va fi posibilă doar în condițiile strict prevăzute de lege, în funcție de tipul activității și de vechimea în serviciu.
În același timp, Ministerul Apărării va continua să identifice zonele unde pot fi realizate economii fără a afecta personalul.
Declarațiile lui Radu Miruță conturează o poziție de echilibru între disciplina bugetară și necesitatea menținerii unui nivel ridicat de securitate.
Într-un context regional sensibil, oficialii din domeniul apărării susțin că reducerea cheltuielilor trebuie realizată cu atenție, pentru a nu afecta capacitatea de reacție și stabilitatea sistemului.
