În contextul procesului de recalculare a pensiilor din 2026, mii de pensionari din România reclamă întârzieri majore și blocaje administrative, deși susțin că au depus toate documentele necesare pentru actualizarea drepturilor lor.
Dosare blocate, deși actele au fost depuse
Aproximativ 600.000 de pensionari au solicitat așa-numita „mică recalculare”, însă până în prezent doar aproximativ 15% dintre dosare au fost soluționate de către Casa Națională de Pensii Publice și structurile sale teritoriale. Restul cererilor fie sunt în curs de analiză, fie au fost puse în așteptare.
Numeroși pensionari afirmă că, deși au prezentat adeverințe care atestă prime, sporuri sau alte venituri suplimentare obținute de-a lungul activității profesionale, dosarele lor au fost respinse sau blocate. În multe situații, casele teritoriale de pensii au motivat că documentele nu respectă modelul standard prevăzut de legislație. Astfel, beneficiarii au rămas într-o stare de incertitudine, fără un termen clar de soluționare.
Inițiatorii unor demersuri legislative susțin că problema nu este lipsa actelor, ci modul rigid în care acestea sunt interpretate. Dificultățile sunt mai ales legate de perioadele anterioare anului 2001, când evidențele salariale erau ținute exclusiv pe suport fizic. În numeroase cazuri, statele de plată nu mai există nici măcar în arhivele angajatorilor sau ale instituțiilor publice.
Pentru a debloca situația, a fost depus un proiect de lege care prevede ca veniturile realizate să poată fi dovedite prin adeverințe emise pe baza statelor de plată, iar în lipsa acestora, fișele salariale să fie acceptate ca document justificativ. Scopul inițiativei este simplificarea procedurilor și evitarea pierderilor financiare pentru pensionari.
„Mica recalculare” și efectele neașteptate asupra pensiilor
Procesul denumit „Mica Recalculare” a fost introdus cu obiectivul declarat de a corecta eventuale erori de calcul și de a alinia pensiile la datele reale existente în sistem. În cadrul verificărilor sunt analizate adeverințele de venit, salariile brute, precum și perioadele contributive și necontributive.
Cu toate acestea, pentru unii pensionari rezultatul a fost surprinzător: în locul unei majorări, au constatat o diminuare a punctajului și, implicit, o stagnare sau chiar o reducere a sumei estimate. Au fost semnalate situații în care pensiile au scăzut cu 500 sau 600 de lei, iar în cazuri izolate, diferențele au ajuns chiar la 1.000 de lei.
Specialiștii explică faptul că, dacă în urma recalculării rezultă un punctaj mai mic decât cel stabilit anterior de Casa Națională de Pensii Publice, cuantumul pensiei aflate deja în plată nu este, în principiu, diminuat imediat. În schimb, pensia poate rămâne la același nivel pentru o perioadă îndelungată, până când valoarea punctului de pensie va crește suficient încât să depășească suma actuală. Practic, se ajunge la o stagnare a pensiei.
Cum pot influența adeverințele punctajul final
Experții atrag atenția că documentele depuse pentru recalculare trebuie analizate cu mare atenție înainte de a fi transmise către CNPP. Există situații în care brutul menționat în adeverință este mai mic decât venitul net trecut în cartea de muncă, ceea ce poate genera un punctaj inferior.
De asemenea, adeverințele care includ:
venituri brute mai mici decât cele luate anterior în calcul,
luni fără activitate sau fără venituri,
sporuri sau al 13-lea salariu raportate incomplet,
pot conduce la scăderea punctajului mediu anual și, implicit, la diminuarea valorii pensiei rezultate în urma recalculării.
Au fost raportate cazuri în care pensionarii au pierdut 500 de lei deoarece adeverința depusă conținea perioade fără venituri, iar în alte situații scăderea a ajuns la 1.000 de lei, din cauza unor venituri brute mai mici decât cele estimate inițial de sistem.
Deși „mica recalculare” a fost gândită ca un mecanism de corectare și echitate, aplicarea sa a generat nemulțumiri și incertitudini pentru un număr semnificativ de pensionari. Întârzierile în soluționarea dosarelor, respingerea unor adeverințe și diferențele de interpretare a documentelor au dus la blocaje și la pierderi financiare considerabile.
În acest context, modificările legislative propuse urmăresc să simplifice procedurile și să ofere o bază legală mai clară pentru recunoașterea veniturilor din trecut, astfel încât pensionarii să nu fie dezavantajați din cauza lipsei sau deteriorării arhivelor vechi.
foto: arhivă






















