Loredana Ionescu
Marea Britanie nu va intra într-un „război de tip Irak” în Orientul Mijlociu, a transmis clar guvernul de la Londra, după ce o bază a Forțelor Aeriene Regale (RAF) din Cipru a fost lovită de o dronă iraniană. Reacția vine pe fondul escaladării tensiunilor regionale, generate de loviturile comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului.
Secretarul britanic de Externe, Yvette Cooper, a respins categoric ideea implicării Londrei într-un conflict de amploare. „Asta pur și simplu nu este adevărat”, a declarat ea pentru Sky News, luni dimineață, referindu-se la speculațiile privind o eventuală intrare a Regatului Unit într-un nou război major în regiune.
Declarațiile vin într-un moment extrem de tensionat, după ce baza RAF Akrotiri din Cipru a fost vizată de o dronă iraniană, într-un val de atacuri lansate de Teheran în mai multe puncte din Orientul Mijlociu.
Londra insistă: acordul cu SUA este defensiv, nu ofensiv
Downing Street a subliniat că acordul existent cu Statele Unite vizează exclusiv apărarea împotriva rachetelor, nu sprijinirea unor operațiuni ofensive. Yvette Cooper a explicat că Regatul Unit a luat o decizie „foarte specifică” de a nu oferi sprijin pentru loviturile desfășurate în weekend asupra Iranului.
„Am luat o decizie foarte specifică de a nu oferi sprijin pentru loviturile care au avut loc în acest weekend. Am fost clari că noi credem că ar trebui să existe un proces diplomatic, un proces de negociere”, a afirmat ministrul de Externe.
Ea a precizat însă că Marea Britanie trebuie să își recunoască „responsabilitățile în ceea ce privește sprijinul defensiv”. Potrivit acesteia, este vorba despre apărarea partenerilor din Golf și protejarea statelor în care trăiesc numeroși cetățeni britanici.
„Este vorba despre apărarea partenerilor noștri din Golf și despre apărarea țărilor în care avem atât de mulți cetățeni britanici și interese”, a spus Cooper. „Este un acord specific și limitat privind apărarea țărilor din Golf, iar multe dintre aceste țări nu au fost implicate în niciunul dintre atacurile asupra Iranului.”
Baza RAF din Cipru, lovită într-un val regional de atacuri
Atacul asupra bazei RAF Akrotiri a avut loc în contextul unei serii de lovituri iraniene în regiune. Teheranul a lansat rachete și drone asupra mai multor ținte, după atacurile comune americano-israeliene care l-au ucis pe liderul suprem iranian, Ali Khamenei.
Rachetele și dronele iraniene au provocat pagube și victime în mai multe state din Golf, precum și în Israel. Guvernul britanic a reiterat că Londra nu a avut nicio implicare în atacurile inițiale ale SUA și Israelului.
Yvette Cooper a explicat că sprijinul defensiv britanic nu include ținte politice, economice sau de infrastructură civilă. Accentul cade pe protecția împotriva rachetelor balistice și a lansatoarelor îndreptate către statele din Golf.
„De exemplu, nu înseamnă ținte politice, economice sau de infrastructură, dar există o problemă semnificativă legată de rachetele balistice și lansatoarele care erau efectiv îndreptate către Golf, către țările noastre partenere și către statele în care avem atât de mulți cetățeni britanici”, a subliniat ea.
Plan de evacuare pentru 300.000 de cetățeni britanici
Pe fondul deteriorării rapide a situației de securitate, miniștrii britanici analizează planuri de contingență pentru evacuarea a aproximativ 300.000 de cetățeni britanici din regiune. Confirmarea a fost făcută tot de Yvette Cooper.
Posibilitatea unei evacuări de amploare arată nivelul de îngrijorare al autorităților de la Londra. În mai multe state din Golf trăiesc comunități britanice numeroase, implicate în domenii precum energie, finanțe, construcții și servicii.
Întrebată dacă Regatul Unit riscă să fie atras într-un conflict tot mai extins la solicitarea președintelui american Donald Trump, Cooper a evitat un răspuns direct. Ea a reiterat poziția Londrei privind caracterul defensiv al cooperării cu Washingtonul.
Tensiuni între Trump și Keir Starmer privind folosirea bazelor britanice
Criza a generat și tensiuni diplomatice între Washington și Londra. Președintele american Donald Trump a declarat că este „foarte dezamăgit” de premierul britanic Keir Starmer pentru că inițial a blocat utilizarea bazelor aeriene britanice în operațiuni împotriva Iranului.
Potrivit unui interviu acordat publicației Daily Telegraph, Trump a spus că a fost nemulțumit de refuzul inițial al Londrei de a permite folosirea bazei Diego Garcia pentru lovituri asupra Iranului.
Inițial, Marea Britanie ar fi refuzat solicitarea americană. Ulterior, duminică seară, Keir Starmer a anunțat că acceptă folosirea bazelor pentru eventuale „lovituri defensive” pe care SUA ar dori să le efectueze împotriva unor ținte iraniene.
Trump a declarat că schimbarea de poziție a venit prea târziu. „A durat prea mult”, a spus el pentru The Telegraph. „Probabil că asta nu s-a mai întâmplat niciodată între țările noastre”, a adăugat liderul american, sugerând că premierul britanic ar fi avut rezerve legate de legalitatea operațiunilor.
Un echilibru fragil între alianță și evitare a escaladării
Situația actuală pune Londra într-o poziție delicată. Pe de o parte, Regatul Unit este un aliat tradițional al Statelor Unite și partener strategic în cadrul NATO. Pe de altă parte, trauma intervenției din Irak continuă să influențeze opinia publică și deciziile politice britanice.
Guvernul de la Londra încearcă să transmită un mesaj clar: sprijinul oferit este limitat, defensiv și orientat către protejarea partenerilor și a cetățenilor britanici din regiune. Nu există intenția de a participa la o campanie militară de amploare.
Atacul cu dronă asupra bazei RAF din Cipru reprezintă însă o escaladare directă, care complică și mai mult ecuația. În funcție de evoluția conflictului și de eventuale noi lovituri, presiunea asupra guvernului britanic ar putea crește.
Pentru moment, Londra insistă că soluția trebuie să fie una diplomatică. „Am fost clari că credem că ar trebui să existe un proces diplomatic, un proces de negociere”, a reiterat Yvette Cooper.
Într-un context regional marcat de rachete, drone și declarații dure, poziția britanică încearcă să păstreze un echilibru fragil între solidaritatea cu aliații și evitarea unui nou conflict de proporții în Orientul Mijlociu.
Sursa foto: Arhivă
