Loredana Ionescu
Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran s-a extins rapid în întregul Orient Mijlociu, după ce liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în urma unor lovituri aeriene lansate sâmbătă de Washington și Tel Aviv. În doar câteva zile, războiul a cuprins mai multe state din Golf, iar impactul economic global începe deja să fie vizibil.
Atacurile inițiale au vizat infrastructura de rachete a Iranului, instalații militare și lideri de rang înalt ai regimului de la Teheran. Drept răspuns, Iranul a lansat rachete balistice și drone către Israel, Bahrain, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Arabia Saudită, Cipru și asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz.
Luni, gruparea șiită Hezbollah, susținută de Iran, a deschis un nou front, lansând rachete din Liban către Israel.
Ce s-a întâmplat în Iran după loviturile inițiale
Loviturile lansate de SUA și Israel au fost descrise drept unele dintre cele mai ample operațiuni militare din ultimele decenii în regiune. Complexul liderului suprem din Teheran a fost distrus în primul val de atacuri, iar ayatollahul Ali Khamenei, aflat la conducerea Iranului din 1989, a fost ucis.
Forțele de Apărare ale Israelului au anunțat că zeci de lideri politici și militari iranieni au fost eliminați, inclusiv secretarul Consiliului de Apărare Ali Shamkhani, ministrul Apărării, generalul Aziz Nasirzadeh, și comandantul Gardienilor Revoluției, generalul Mohammad Pakpour.
Ulterior, Gardienii Revoluției au numit un nou comandant suprem, Ahmad Vahidi.
Potrivit Semilunii Roșii iraniene, până luni, 555 de persoane au fost ucise în 130 de locații. Oficialii iranieni au anunțat că peste 150 de persoane, inclusiv copii, au murit într-un atac asupra unei școli din sudul țării, situată în apropierea unei baze militare.
Spațiul aerian al Iranului este închis, iar accesul la internet a fost aproape complet restricționat. Cu toate acestea, armata iraniană a continuat să lanseze atacuri de represalii.
Președintele american Donald Trump a declarat că nouă nave iraniene au fost scufundate și că sediul naval al Iranului a fost distrus în atacurile de duminică.
De ce au atacat SUA și Israelul Iranul
Donald Trump a explicat că scopul operațiunii este „să ne asigurăm că Iranul nu obține o armă nucleară”.
„Vom distruge rachetele lor și vom rade la pământ industria lor de rachete. Va fi complet anihilată”, a spus el într-un mesaj video publicat pe rețeaua Truth Social.
Trump a cerut forțelor armate iraniene să depună armele în schimbul „imunității complete” sau să „înfrunte moarte sigură”. Totodată, el a transmis un apel direct populației iraniene.
„Când vom termina, preluați-vă guvernul. Va fi al vostru. Aceasta va fi probabil singura voastră șansă pentru generații”, a afirmat liderul american, potribit BBC.
Operațiunea militară, denumită „Operation Epic Fury”, vine după săptămâni de avertismente din partea Washingtonului că va interveni militar dacă Iranul nu acceptă un nou acord privind programul său nuclear.
Teheranul a susținut în mod repetat că programul său nuclear are scopuri exclusiv pașnice și a descris atacurile drept „neprovocate, ilegale și nelegitime”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că operațiunea a fost lansată pentru a elimina „amenințarea existențială reprezentată de regimul terorist din Iran”.
Cum a răspuns Iranul și ce state au fost afectate
Iranul a răspuns printr-o serie de atacuri cu rachete balistice și drone asupra Israelului și a mai multor state din Golf care găzduiesc baze militare americane.
Nouă persoane au murit după ce o zonă rezidențială din Beit Shemesh, în Israel, a fost lovită. Ministerul britanic al Apărării a confirmat că o dronă a lovit baza militară Akrotiri din Cipru, fără victime, însă cu relocarea temporară a unor persoane.
Qatar, Bahrain, Iordania, Emiratele Arabe Unite și Kuweit au fost vizate, iar explozii au fost raportate în Dubai, Doha și Manama. Armata iraniană a anunțat că a folosit 15 rachete de croazieră pentru a ataca o bază americană din Kuweit și nave în Oceanul Indian.
Trei avioane americane au fost doborâte deasupra Kuweitului într-un incident catalogat drept foc prietenesc. Piloții au supraviețuit. Armata SUA a confirmat patru decese în rândul militarilor în ultimele zile.
Luni dimineață, Hezbollah a lansat rachete din Liban către Israel, iar armata israeliană a lovit Beirutul și sudul Libanului. Autoritățile israeliene au cerut evacuarea a 50 de sate, avertizând că operațiunile ar putea dura „câteva zile”.
Impactul economic: Petrol și gaze la cote alarmante
Escaladarea conflictului a afectat direct piața energetică globală. Drone iraniene au atacat rafinăria Ras Tanura din Arabia Saudită, provocând o oprire parțială.
Compania energetică de stat din Qatar a anunțat suspendarea producției de gaz natural lichefiat, iar prețurile gazelor au crescut cu până la 25%. Prețul global al petrolului a urcat cu aproximativ 10%, alimentând temerile privind scumpirea carburanților și efectele în lanț asupra economiei mondiale.
Iranul a avertizat navele să nu tranziteze Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele transportate la nivel global.
Statele Unite și aliații arabi au condamnat atacurile Iranului asupra țărilor care nu sunt implicate direct în conflict, calificându-le drept „comportament destabilizator”.
Cine ar putea conduce Iranul după Khamenei
Autoritățile iraniene au anunțat că vor numi rapid un nou lider suprem. A fost format un consiliu de conducere temporar, compus din președintele Masoud Pezeshkian, șeful sistemului judiciar Gholamhossein Mohseni Ejei și clericul Alireza Arafi.
Conform Constituției Iranului, noul lider suprem trebuie ales de Adunarea Experților, formată din 88 de clerici de rang înalt. Procesul ar putea fi dificil în condițiile în care țara se află sub bombardamente, conform sursei citate anterior.
Cât ar putea dura războiul și ce se întâmplă cu zborurile
Donald Trump a declarat inițial că atacurile vor continua „pe tot parcursul săptămânii sau cât va fi necesar”. Ulterior, el a spus că operațiunile ar putea fi menținute timp de patru sau cinci săptămâni și că ar putea dura „patru săptămâni sau mai puțin”.
Benjamin Netanyahu a transmis că „această campanie va continua atât timp cât va fi nevoie”.
Mii de zboruri au fost anulate sau suspendate, în una dintre cele mai grave perturbări ale transportului aerian de la pandemia Covid-19. Mai multe companii aeriene, inclusiv Wizz Air, British Airways, Qatar Airways, Emirates, Lufthansa și Turkish Airlines, au suspendat temporar cursele către și dinspre regiune.
Spațiile aeriene ale Irakului și Iordaniei sunt închise, iar Emiratele Arabe Unite au anunțat restricții parțiale.
Pe fondul escaladării rapide, întrebarea centrală rămâne cât de departe va merge conflictul și dacă diplomația mai poate juca un rol. Deocamdată, declarațiile liderilor indică o campanie militară care ar putea continua cel puțin câteva săptămâni, cu riscuri majore pentru stabilitatea regională și economia globală.
Sursa foto: Arhivă
