Georgescu Dragos
Pe 13 noiembrie 2026 avem din nou o vineri 13, a treia din acest an, după cele din februarie și martie. Pentru unii este doar o dată în calendar, pentru alții e ziua în care nu semnează contracte, nu pleacă la drum și se uită de două ori în stânga și în dreapta înainte să traverseze. Dar de unde vine, de fapt, această teamă? Răspunsul e mai complicat decât pare, iar cea mai populară explicație s-ar putea să fie și cea mai puțin adevărată.
Ultima vineri 13 din 2026 e mâine. Ce nu ți-a spus nimeni despre ziua cu ghinion
Puțini știu că teama de vineri 13 nu are o origine unică. Potrivit specialiștilor de la Biblioteca Congresului SUA, ea s-a născut din suprapunerea a două credințe mai vechi, care au circulat separat timp de secole: ideea că numărul 13 aduce ghinion și convingerea că vinerea este o zi nefastă. Abia când aceste două superstiții s-au întâlnit a apărut „ziua cu ghinion“ pe care o cunoaștem astăzi.
Ghinionul atribuit acestei date e o credință tipic occidentală. În alte culturi, aceeași zi trece complet neobservată, iar unele popoare au propriile date „periculoase“.
De ce ne sperie numărul 13
Pentru a înțelege reputația proastă a lui 13, trebuie să ne uităm mai întâi la vecinul său, 12. În cultura europeană, 12 a fost mereu un număr al ordinii și al întregului: anul are 12 luni, zodiacul are 12 semne, Olimpul grec avea 12 zei principali, iar Vechiul Testament vorbește despre cele 12 triburi ale lui Israel. Ziua are două cicluri de câte 12 ore.
Numărul 13 vine să strice această armonie. Este „cel în plus“, cel care depășește o structură considerată perfectă, motiv pentru care a ajuns să fie asociat cu dezechilibrul și haosul.
Cina cea de Taină
Cea mai cunoscută explicație religioasă trimite la ultima masă a lui Iisus Hristos alături de apostolii Săi. Potrivit tradiției creștine, la Cina cea de Taină au stat la masă 13 persoane, iar cel de-al treisprezecelea, Iuda Iscarioteanul, avea să devină trădătorul. De aici ar proveni și o superstiție încă întâlnită în multe familii: nu este bine să stea 13 oameni la aceeași masă.
Loki, oaspetele nepoftit al zeilor nordici
O poveste asemănătoare vine din mitologia nordică. Legenda spune că 12 zei se aflau la un ospăț când a apărut neinvitat Loki, zeul vicleniei și al înșelăciunii, devenind astfel al treisprezecelea participant. Intervenția lui a dus la moartea lui Balder, zeul luminii și al bunătății, iar lumea a fost cuprinsă de întuneric și durere.
Mitul este adesea citat drept dovadă că frica de 13 ar fi străveche. Cercetătorii avertizează însă că nu există o legătură demonstrată între această legendă și apariția superstiției moderne.
De ce are vinerea o reputație proastă
Nici vinerea nu a fost mereu privită cu ochi buni. În tradiția creștină, este ziua în care Iisus a fost răstignit, ceea ce a legat-o de suferință și moarte. În anumite perioade din istoria Europei, vinerea era considerată o zi nepotrivită pentru a începe lucruri importante: o călătorie, o căsătorie, o afacere sau construcția unei case.
Combinația dintre o zi socotită nefastă și un număr considerat blestemat a dat naștere, în cele din urmă, unei date privite ca dublu periculoasă.
Când a apărut, de fapt, superstiția
Aici vine surpriza. Deși credințele despre 13 și despre vineri sunt foarte vechi, combinația lor este relativ recentă. Potrivit Smithsonian Institution, teama de vineri 13, în forma de astăzi, a devenit populară în Statele Unite abia la începutul secolului XX.
Stephen Winick, specialist în folclor la American Folklife Center, din cadrul Bibliotecii Congresului SUA, a identificat una dintre primele mențiuni clare ale acestei superstiții într-un text din Franța, datat 1834. Ulterior, ideea apare și în alte scrieri franceze din secolul al XIX-lea.
Momentul decisiv pentru răspândirea ei în lumea anglo-saxonă a fost anul 1907, când americanul Thomas William Lawson a publicat romanul „Friday, the Thirteenth“. Cartea spunea povestea unui broker de pe Wall Street care folosea frica oamenilor de această dată pentru a declanșa panică la bursă. Succesul romanului a contribuit decisiv la popularizarea expresiei.
Templierii: cea mai spectaculoasă poveste, dar și cea mai puțin dovedită
Dacă întrebi pe cineva de unde vine ghinionul zilei de vineri 13, sunt mari șanse să auzi despre cavalerii templieri. Povestea este reală, dar legătura ei cu superstiția nu este.
Ordinul Templierilor a fost înființat în secolul al XII-lea ca ordin religios și militar, cu misiunea de a-i proteja pe pelerinii creștini care călătoreau spre Țara Sfântă. În timp, cavalerii au strâns averi uriașe și o influență pe măsură, ajungând unul dintre cele mai puternice organisme ale Europei medievale. Aveau proprietăți în toată Europa și funcționau, practic, ca o rețea bancară.
Regele Franței, Filip al IV-lea, cel Frumos, avea datorii mari și interese politice în conflictul cu ordinul. În zorii zilei de vineri, 13 octombrie 1307, la ordinul său au fost arestați sute de templieri pe teritoriul Franței, iar bunurile lor au fost confiscate. Cavalerii au fost acuzați de erezie și de alte fapte grave, iar mulți au fost torturați până au recunoscut acuzațiile.
Sfârșitul a fost dramatic: ordinul a fost desființat oficial în 1312, iar ultimul mare maestru, Jacques de Molay, a fost ars pe rug în 1314.
Coincidența dintre data arestărilor și ziua săptămânii a alimentat, de-a lungul timpului, teoria că acest episod ar sta la baza superstiției. Istoricii nu au găsit însă niciun document medieval care să confirme așa ceva. Potrivit unei analize National Geographic, arestarea templierilor este un fapt istoric incontestabil, dar asocierea sa cu ghinionul zilei de vineri 13 nu este susținută de surse din epocă. Mai mult, cercetările lui Winick arată că legătura a fost construită mult mai târziu, după ce superstiția exista deja.
Povestea a căpătat o popularitate uriașă după apariția romanului „Codul lui Da Vinci“, de Dan Brown, care a adus istoria templierilor și teoriile despre vineri 13 în atenția a milioane de cititori. Așadar, templierii au fost într-adevăr arestați într-o vineri 13, însă episodul pare a fi mai degrabă o explicație adăugată ulterior decât originea reală a fricii.
Frica are și un nume: paraskevidekatriafobie
Teama de această zi a ajuns să fie descrisă chiar și cu termeni de specialitate. Frica de numărul 13 se numește triskaidekafobie, iar teama specifică de vineri 13 poartă numele, greu de pronunțat, de paraskevidekatriafobie. Cuvântul vine din greacă: „paraskevi“ înseamnă vineri, „dekatreis“ înseamnă treisprezece, iar „phobos“ înseamnă frică.
Pentru majoritatea oamenilor, superstiția nu înseamnă mai mult decât o glumă sau o ușoară neliniște. Există însă și persoane la care teama devine intensă și le influențează deciziile: își amână călătoriile, nu fac cumpărături importante sau evită să iasă din casă.
Frica de 13 în viața de zi cu zi
Influența acestei superstiții se vede și în lumea modernă. În multe clădiri din Occident, etajul 13 lipsește din numerotare, iar după etajul 12 urmează direct etajul 14. Unele hoteluri nu au camera 13, iar în anumite avioane nu există rândul 13. Sunt detalii mici, dar arată cât de adânc a pătruns această credință în cultura populară.
Cinematografia a jucat și ea un rol important. Seria de filme horror „Friday the 13th“, lansată în 1980, a transformat data într-un simbol al groazei pentru generații întregi de spectatori.
Nu peste tot vinerea e ziua cu ghinion
Merită știut că vineri 13 nu este o superstiție universală. În Grecia, Spania și în țările din America Latină, ziua considerată nefastă este marți 13. Grecii leagă această credință, printre altele, de căderea Constantinopolului, care s-a petrecut într-o zi de marți, în 1453.
În Italia, numărul cu adevărat temut nu este 13, ci 17, iar ziua cu ghinion este vineri 17. Explicația ține de scrierea romană: XVII poate fi rearanjat ca „VIXI“, care în latină înseamnă „am trăit“, adică, altfel spus, „sunt mort“.
Nici românii nu sunt străini de aceste credințe. În tradiția populară românească, marțea este privită ca o zi cu „trei ceasuri rele“, în care nu e bine să începi lucruri noi, să pleci la drum sau să faci nunți. Totuși, sub influența culturii occidentale, vineri 13 a devenit tot mai cunoscută și la noi.
Cât de des avem vineri 13
Fiecare an are cel puțin o vineri 13 și cel mult trei. 2026 se numără printre anii „bogați“: după 13 februarie și 13 martie, data revine și pe 13 noiembrie. Iar dacă vi se pare că apare destul de des, aveți dreptate. Datorită felului în care este construit calendarul gregorian, ziua de 13 a lunii cade puțin mai des vinerea decât în oricare altă zi a săptămânii.
Coincidență sau ghinion?
Specialiștii în psihologie explică faptul că superstițiile se hrănesc din tendința noastră de a căuta tipare. Dacă ni se întâmplă ceva neplăcut într-o vineri 13, evenimentul capătă imediat o semnificație aparte și îl ținem minte. Dacă același lucru se petrece într-o miercuri obișnuită, îl uităm repede.
În prezent, vineri 13 rămâne una dintre cele mai cunoscute superstiții din lume, alimentată de tradiții religioase, legende, povești istorice și filme. Unii o privesc cu teamă, alții cu amuzament, iar mulți o consideră doar o simplă coincidență de calendar. Oricum ați alege să o priviți, mâine ar putea fi un bun prilej să verificați dacă ghinionul ține cont, într-adevăr, de calendar.
