Loredana Ionescu
Melodia care ar urma să reprezinte România la Eurovision 2026 a stârnit reacții puternice în mediul public. Piesa „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, este criticată de mai mulți specialiști și activiști împotriva violenței sexuale, care susțin că versurile ar promova o practică periculoasă. În acest context, au apărut chiar solicitări pentru modificarea versurilor sau pentru descalificarea piesei din competiție.
Controversa a apărut la scurt timp după ce Alexandra Căpitănescu a câștigat finala națională Eurovision România și a fost desemnată reprezentanta țării la ediția din 2026 a concursului.
Critici privind mesajul piesei
Piesa „Choke Me”, compusă și interpretată de Alexandra Căpitănescu, a fost analizată de mai mulți experți, care spun că mesajul transmis de versuri ar putea fi interpretat drept o glorificare a strangulării intime. Această practică este considerată periculoasă de specialiști, deoarece poate provoca leziuni cerebrale sau chiar moarte.
Potrivit criticilor, expresia „sugrumă-mă” este repetată de aproximativ 30 de ori pe parcursul melodiei, care durează aproximativ trei minute. Activistele din domeniul combaterii violenței sexuale susțin că un astfel de mesaj poate transmite un semnal problematic, mai ales în rândul tinerilor.
Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea volumului Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back, a criticat dur alegerea piesei.
„Piesa și alegerea ei de către România/Eurovision și promovarea de către aceste organizații reprezintă o normalizare nechibzuită a unei practici periculoase. Se joacă cu viața tinerelor femei. Dovezile medicale pe care le avem arată că strangularea sexuală frecventă provoacă leziuni cerebrale tinerelor femei”, a spus aceasta.
Specialista consideră că repetarea mesajului sexualizat din piesă ar putea transmite un model nociv pentru publicul tânăr.
Reacții puternice pe rețelele sociale
Controversa a ajuns rapid și în mediul online, unde discuțiile despre piesă s-au intensificat. Numeroși fani ai concursului Eurovision au cerut modificarea versurilor sau chiar eliminarea piesei din competiție.
Unii utilizatori au argumentat că Eurovision ar trebui să promoveze mesaje pozitive și că astfel de versuri pot genera interpretări problematice.
Alții, în schimb, au apărat piesa și au spus că mesajul trebuie interpretat metaforic, ca o expresie artistică legată de emoții intense.
Discuțiile au devenit cu atât mai intense cu cât Eurovision este un concurs urmărit de milioane de telespectatori, iar mesajele transmise de artiști sunt adesea analizate atent de public.
Apărarea Alexandrei Căpitănescu
În fața criticilor, Alexandra Căpitănescu a explicat că versurile piesei nu trebuie interpretate literal. Artista a spus că metafora din spatele melodiei descrie sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice și de a fi sufocat de îndoieli interioare.
Potrivit cântăreței, mesajul piesei este unul simbolic și se referă la stările intense pe care le pot trăi oamenii în momente dificile.
Căpitănescu este cunoscută publicului din România după ce a câștigat competiția „The Voice România”. De atunci, artista și-a construit o carieră muzicală în ascensiune, iar participarea la Eurovision ar fi un moment important pentru cariera sa.
Opinii din partea specialiștilor
Controversa a atras și reacții din partea unor specialiști în psihologie și cultură pop. Un influencer norvegian cunoscut sub numele de ESC Norway, care este și psiholog, a declarat că artista ar fi conștientă de impactul subiectului abordat.
„Știu ce fac și folosesc un subiect care este acum popular și normalizat prin cultura pentru adulți, ceea ce este cu adevărat periculos. Știu că este o tendință și este super înfricoșător ce se întâmplă”, spune ea.
Potrivit unor studii recente, fenomenul strangulării intime ar fi devenit tot mai răspândit în rândul tinerilor. Cercetările citate arată că mai mult de jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au experimentat această practică.
Aproape o treime dintre respondenți cred în mod eronat că există modalități sigure de a strangula pe cineva, spun autorii studiilor.
Cercetări privind efectele asupra sănătății
Mai multe studii medicale citate în dezbaterea publică arată că strangularea repetată poate produce modificări la nivelul creierului.
Cercetătorii au identificat la unele femei care au experimentat frecvent astfel de situații markeri biologici asociați cu leziuni cerebrale.
De asemenea, au fost observate perturbări ale unor regiuni ale creierului asociate cu stări de depresie și anxietate.
Aceste concluzii sunt invocate de activiști pentru a argumenta că promovarea unor astfel de mesaje în cultura populară poate avea consecințe negative.
Posibilitatea intervenției organizatorilor Eurovision
Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), organizația care coordonează concursul Eurovision, are reguli clare privind conținutul pieselor participante.
În trecut, organizatorii au cerut modificarea unor titluri sau versuri considerate controversate sau nepotrivite.
Un exemplu recent a fost cazul piesei Maltei din ediția precedentă a competiției. După o plângere depusă de BBC, EBU a intervenit deoarece titlul melodiei conținea un joc de cuvinte care semăna cu un termen vulgar în limba engleză.
În alte situații, organizatorii au cerut artiștilor să elimine cuvinte sau expresii considerate ofensatoare.
Deocamdată, nu există o decizie oficială privind piesa României pentru Eurovision 2026. Cu toate acestea, dezbaterea publică continuă, iar presiunea din partea activiștilor și a fanilor ar putea influența eventualele decizii ale organizatorilor.
Sursa foto: Arhivă
