Mirela Loșniță
Premierul Ilie Bolojan avertizează că sistemul de pensii din România a devenit nesustenabil. Indexarea pensiilor cu 20% în cadrul marii recalculări a adâncit deficitul fondului de pensii cu aproximativ 4 miliarde de lei. Din acest motiv, pensiile nu au mai fost majorate la 1 ianuarie 2026 și nu există fonduri pentru o nouă indexare la 1 ianuarie 2027.
Premierul a subliniat că, în prezent, sistemul de pensii se confruntă cu un dezechilibru major. În momentul de față, există patru pensionari la cinci angajați, iar specialiștii estimează că, până în 2031, se va ajunge la o paritate între numărul de pensionari și cel al angajaților, pe fondul pensionării generației decrețeilor.
Ilie Bolojan declanșează reforma pensiilor
Ilie Bolojan a anunțat că urmează să fie interzis cumulul pensiei cu salariul, însă această măsură se va aplica doar celor care beneficiază de pensii speciale. De exemplu, magistrații vor putea rămâne în sistem, primind salariu plus 15% din pensie. „Dacă ai lucrat la pensie contributivă, ți-ai făcut toată vechimea, nu e niciun fel de problemă. Avem cel puțin 15.000 de angajați în această situație”, a spus premierul.
Totodată, Bolojan a subliniat necesitatea creșterii vârstei de pensionare pentru anumite categorii, astfel încât să nu mai fie posibilă pensionarea la 49, 50 sau 52 de ani, decât în cazuri excepționale.
„Avem și celelalte categorii unde trebuie să creștem vârsta de pensionare, să nu mai poată fi pensionați la 49, 50, 52 de ani, decât în situații cu totul excepționale.
Dacă nu crește vârsta de pensionare, nu mai are cine să-i înlocuiască pe acești oameni. Și, pur și simplu, pe de-o parte, sistemul de pensii nu mai este sustenabil, pentru că generațiile noastre sunt niște generații mari și colegii mei care sunt din generația mea deja au ieșit la pensie anticipată în aceste sisteme, în ordine publică, în siguranță națională, și nu mai are cine să-i înlocuiască”, a spus Bolojan.
Specialiștii avertizează că măsurile propuse ar putea să nu fie suficiente, fiind necesară o creștere a vârstei de pensionare, așa cum se întâmplă deja în alte țări europene. În Franța, de exemplu, se dorește creșterea vârstei de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani, o decizie care a generat proteste masive și opoziție din partea sindicatelor și cetățenilor.
Danemarca a adoptat o abordare mai flexibilă, ajustând vârsta de pensionare la fiecare cinci ani, în funcție de speranța de viață. În 2023, a fost aprobată creșterea acesteia la 70 de ani până în 2040.
În Olanda, Ministerul Afacerilor Sociale (CBS) a stabilit recent că persoanele născute în 1964 vor putea ieși la pensie abia în 2031, la vârsta de 67 de ani și trei luni. În prezent, vârsta de pensionare este de 67 de ani, iar din 2028 aceasta va crește cu încă trei luni.
