Georgescu Dragos
Elena Cârstea a vorbit deschis despre unul dintre cele mai sensibile subiecte din viața sa.Artista stabilită în Statele Unite a explicat de ce nu a avut copii biologici. Decizia a fost influențată de motive medicale și asumări personale. Adopția a devenit drumul prin care și-a împlinit visul de a fi mamă. Povestea ei a fost marcată de curaj, critici și alegeri ferme.
De ce nu a făcut Elena Cârstea copii. „Eu nu vreau să aduc pe lume un copil care iese strâmb”
Viața Elena Cârstea a fost construită în jurul unor decizii importante, asumate fără ezitare, chiar dacă acestea au stârnit controverse. Stabilită de peste două decenii în Statele Unite, artista a ales să își spună povestea fără ocolișuri, abordând teme personale precum maternitatea și adopția.
Într-o apariție recentă într-un podcast realizat de Mihaela Tatu, artista a revenit asupra unui subiect intens discutat de-a lungul anilor: de ce nu a devenit mamă biologică și cum a ajuns să adopte doi copii.
Pentru Elena Cârstea, alegerea de a nu avea copii biologici nu a fost una întâmplătoare. Artista a explicat că această decizie a fost determinată de o condiție medicală.
„Am RH negativ”, a spus ea direct, fără să evite subiectul. În același context, a subliniat că o eventuală sarcină ar fi implicat riscuri semnificative.
Această realitate nu a însemnat însă renunțarea la dorința de a deveni mamă. Din contră, dorința a rămas puternică, iar soluția a venit sub forma adopției.
Pentru artistă, această alegere a fost una asumată, chiar dacă nu se încadra în modelul clasic de maternitate. A fost, în același timp, o decizie care i-a redefinit complet viața.
Momentul adopției și începutul unei noi etape
În anii ’90, viața artistei a luat o turnură decisivă. Atunci au apărut în viața ei cele două fiice adoptate, Sanda și Adriana.
Pentru Elena Cârstea, acest moment a reprezentat împlinirea unui vis. Chiar dacă nu a devenit mamă în sens biologic, rolul de părinte a fost trăit pe deplin.
Adopția nu a fost un proces simplu. A implicat emoții puternice, responsabilitate și adaptare la o realitate complet nouă. Cu toate acestea, artista a considerat că este alegerea care i se potrivește.
În timp, această decizie s-a dovedit a fi una definitorie. Relația cu cele două fiice a devenit centrul vieții sale, iar maternitatea a căpătat o semnificație profundă.
Criticile și reacțiile din jur
Deși pentru ea adopția a fost un pas firesc, reacțiile din jur nu au fost întotdeauna pozitive. Artista a recunoscut că a fost adesea criticată, inclusiv de persoane apropiate.
„Câtă lume m-a blamat că am adoptat copiii. Colegi care au venit să-mi spună «Dar ce ți-a trebuit ție?»”, a povestit ea.
Comentariile nu s-au oprit la simple opinii, ci au fost resimțite ca presiuni și judecăți. Cu toate acestea, artista nu a cedat în fața acestor reacții.
„Mă, dar ce te freacă pe tine grija ce fac eu cu viața mea? Dacă eu vreau să adopt 100 de copii, care-i problema ta, până la urmă? Fă și tu! Sau fă altceva, construiește case pentru oameni dacă nu-ți plac copiii! Fă altceva! Dar de ce trebuie să mă judeci tu pe mine că eu n-am putut avea copii?”, a explicat ea.
Declarațiile reflectă nu doar frustrarea acumulată, ci și determinarea de a-și apăra alegerile.
În cadrul aceleiași discuții, Elena Cârstea a oferit detalii suplimentare despre motivele care au stat la baza deciziei sale.
„Repet! Am RH-ul negativ. Eu nu vreau să aduc pe lume un copil care iese strâmb sau nu e cum trebuie, da? Și cu asta punct. I-am luat gata făcuți. Am sărit procesul etapei. Ok?”, a spus artista.
Această explicație arată clar modul în care a privit situația. A ales să evite riscurile și să ofere, în schimb, o șansă unor copii care aveau nevoie de o familie.
Pentru ea, adopția nu a fost un compromis, ci o alegere conștientă și responsabilă.
Mutarea în Statele Unite și schimbarea priorităților
Un alt moment important din viața artistei a fost mutarea în Statele Unite. Această decizie a venit ca o continuare firească a rolului de mamă.
Deși în România avea succes în cariera muzicală, Elena Cârstea a ales să pună familia pe primul loc.
„N-am cântat deloc în State pentru că n-am vrut. Eu m-am dus în State cu gândul să-mi cresc copiii, să pot să le dau atenție, să nu intre în droguri, să nu intre în cercuri dubioase și eu cred că am reușit să fac asta”, a declarat artista.
Această alegere a implicat sacrificii, dar și o schimbare majoră de perspectivă. Cariera a trecut în plan secund, iar familia a devenit prioritatea principală.
Viața de mamă, între provocări și împliniri
Rolul de mamă nu a fost lipsit de provocări. Adaptarea la o nouă țară, responsabilitățile zilnice și dorința de a oferi un mediu sigur au presupus efort constant.
Cu toate acestea, Elena Cârstea consideră că a reușit să își îndeplinească obiectivele. Cele două fiice au crescut și au devenit adulte.
„Când le-am adoptat pe fetele mele, care sunt mari acum, sunt femei în toată firea, de 26 și de 28 de ani, aș fi plecat cu tot căminul după mine”, a povestit artista.
Această declarație evidențiază legătura puternică dintre ea și copiii săi, dar și atașamentul față de ideea de familie.
Artista a vorbit și despre impactul emoțional al experiențelor trăite. Vizitele în centrele de plasament au lăsat o amprentă puternică.
„Nu mai pot să intru într-un cămin (de copii, n.r.), că mă apucă strechea direct, că nu pot să-i ajut”, a mărturisit ea.
Această reacție arată sensibilitatea față de situațiile dificile și limitele pe care le-a resimțit în încercarea de a face mai mult.
„Sunt momente în care nu m-am putut ajuta pe mine personal, nu mai pot să fac niște lucruri pe care mi le-aș fi dorit să le fac în stilul meu, că așa a fost să fie viața mea, ciudată, și controversată, și zbuciumată…”, i-a povestit artistei Mihaela Tatu.
Aceste cuvinte reflectă complexitatea parcursului său și modul în care experiențele au influențat-o.
O poveste despre alegeri și asumare
Viața Elena Cârstea este definită de decizii curajoase și de asumarea consecințelor acestora. Fie că a fost vorba despre maternitate, carieră sau mutarea într-o altă țară, fiecare pas a fost făcut cu convingere.
Adopția a reprezentat pentru ea nu doar o soluție, ci o alegere care i-a oferit sens și echilibru. În ciuda criticilor și a dificultăților, artista a rămas fidelă propriilor valori.
Povestea sa evidențiază modul în care maternitatea poate fi trăită în forme diferite, iar alegerile personale pot redefini complet destinul unei persoane.
