Georgescu Dragos
În România, mii de moșteniri sunt deturnate în fiecare an de rude apropiate care folosesc trucuri perfide, ascunse sub aparența grijii și a iubirii pentru rudele bătrâne. Aceste manevre nu sunt furt direct, ci scheme juridice complexe prin care averi întregi ajung la o singură persoană din familie, în timp ce ceilalți moștenitori legali rămân cu mâinile goale. Specialiștii în drept succesoral avertizează că, în multe cazuri, victimele își dau seama că au fost păcălite abia după ce defunctul a trecut în neființă, iar atunci este mult prea târziu pentru a mai recupera ceva.
Trucul prin care unele rude îți fură moștenirea fără să îți dai seama. Cum să te protejezi în 2026
Iată trucurile cele mai folosite și cum te poți proteja eficient.
Fenomenul „furtului” de moștenire prin manevre juridice perfide este în creștere accelerată în România în ultimii ani. Notarii și avocații specializați în drept succesoral confirmă că, doar în 2025, sute de cazuri au ajuns în instanțe de judecată, iar realitatea statistică sugerează că cel puțin de zece ori pe atâtea cazuri trec neobservate, deoarece moștenitorii defraudați nici măcar nu realizează că au fost păcăliți.
Cauzele acestei creșteri sunt multiple. În primul rând, populația României îmbătrânește, iar tot mai multe persoane vârstnice rămân singure în casele lor, devenind ținte ușoare pentru rudele cu intenții ascunse. În al doilea rând, valorile imobiliare au explodat în ultimul deceniu, transformând apartamente vechi din București, Cluj sau Constanța în averi de zeci sau sute de mii de euro. În al treilea rând, mulți români nu cunosc legislația succesorală și nu știu să își apere drepturile.
Cel mai grav este că aceste „trucuri” nu sunt ilegale în sensul strict al cuvântului. Ele exploatează lacune ale legii, profită de starea emoțională sau medicală a persoanei vârstnice și se ascund în spatele unor relații de încredere. Iată cele mai folosite scheme prin care unele rude reușesc, an de an, să își însușească moșteniri întregi fără să fie pedepsite.
Trucul numărul unu. Donația „pe ascuns” în timpul vieții bătrânului
Cel mai folosit truc prin care unele rude deturnează moștenirea este donația făcută de persoana vârstnică în timpul vieții, în secret față de ceilalți membri ai familiei. Mecanismul este simplu: ruda apropiată o duce pe bunica, mama sau pe tatăl vârstnic la notar și o convinge să facă o donație pentru apartament, casă sau alte bunuri de valoare. Donația este perfect legală, iar din momentul semnării actului, bunul devine proprietatea persoanei dăruite.
Problema apare după moartea persoanei vârstnice. Ceilalți moștenitori, frații, alți copii sau nepoți, descoperă că singurul bun important al defunctului, casa, deja nu mai face parte din masa succesorală. „Casa nu mai e a noastră, am primit-o eu de la mama acum cinci ani prin donație” este replica pe care o aud frecvent ceilalți moștenitori la dezbaterea succesiunii.
În teorie, există posibilitatea de a contesta donația dacă aceasta a depășit „cotitatea disponibilă”, adică partea din avere pe care defunctul putea să o lase liber prin acte între vii. Totuși, în practică, contestația este complicată, costisitoare și de durată, iar mulți moștenitori renunță la luptă sau pierd procesele din lipsă de probe.
Cum te protejezi: vizitează regulat părinții sau bunicii vârstnici, nu lăsa o singură rudă să gestioneze toată relația cu ei. Cere periodic, dacă este posibil, extrase de carte funciară pentru imobilele importante. Discută deschis în familie despre planurile testamentare, fără tabuuri.
Trucul numărul doi. Întreținerea cu act notarial care înlocuiește moștenirea
Al doilea truc folosit frecvent este contractul de întreținere, încheiat la notar între persoana vârstnică și o singură rudă. Prin acest contract, persoana vârstnică transferă proprietatea bunurilor sale (de obicei casa) către o rudă, în schimbul promisiunii ca aceasta să o întrețină până la moarte: să îi gătească, să o spele, să o ducă la doctor.
Contractul de întreținere are un efect devastator pentru ceilalți moștenitori. Bunurile transferate prin acest act ies definitiv din masa succesorală, iar la moartea persoanei vârstnice, ceilalți copii sau frați nu mai au niciun drept asupra acestora. Spre deosebire de donație, contractul de întreținere nu poate fi contestat pe motiv de cotitate disponibilă, deoarece nu este o liberalitate, ci un contract cu titlu oneros.
Mai mult, multe contracte de întreținere ascund o realitate dureroasă: ruda care s-a obligat să întrețină de fapt nu face mai nimic. Persoana vârstnică tot singură rămâne, tot copiii ceilalți o ajută din când în când, dar actul notarial este în vigoare și casa este deja a celui care „a semnat”.
Cum te protejezi: dacă observi că un frate sau o soră se mută brusc la un părinte vârstnic și își asumă „toată grija”, verifică imediat dacă există un contract de întreținere semnat. Cere extras de carte funciară. Dacă există un astfel de contract, poți cere instanței să verifice dacă obligațiile de întreținere sunt efectiv îndeplinite. Dacă nu, contractul poate fi rezolvat juridic.
Trucul numărul trei. Procura generală care permite golirea conturilor
Al treilea truc folosit frecvent vizează banii din conturile bancare ale persoanei vârstnice. Ruda apropiată convinge bătrânul să îi dea o procură generală notarială, pe motivul că „așa pot să îți plătesc eu facturile când nu mai poți tu să mergi la ghișeu” sau „dacă pățești ceva, eu pot să îți retrag bani din cont pentru spital”.
Procura generală pare un act inocent și util, dar deschide drumul unor abuzuri grave. Cu o astfel de procură, ruda poate retrage sume mari de bani din conturile bătrânului, poate închide depozite și poate transfera bani către conturile proprii, totul perfect legal pe documente. La moartea persoanei vârstnice, ceilalți moștenitori găsesc conturile golite, iar cel care a folosit procura nu poate fi tras la răspundere ușor, pentru că teoretic „a acționat în numele bătrânului, conform mandatului primit”.
Cum te protejezi: verifică, dacă este posibil, dacă vreuna dintre rude are procură generală asupra unui părinte vârstnic. Discută cu bătrânul despre acest lucru, calm și fără acuzații. Sugerează-i să folosească procuri speciale, limitate strict la anumite operațiuni, în loc de procură generală. După deces, cere extrase de cont de la bănci pentru ultimii ani și verifică tranzacțiile suspecte.
Al patrulea truc, poate cel mai dureros emoțional, este testamentul făcut în ultimele săptămâni sau luni de viață ale persoanei vârstnice, când aceasta este bolnavă, slăbită mental sau dependentă de îngrijiri. Ruda apropiată duce bătrânul la notar, „îl ajută” să formuleze testamentul și obține o redactare prin care toată averea îi revine ei.
Testamentul este perfect legal dacă persoana avea, la momentul semnării, capacitatea de a înțelege ce face. Tocmai aici este capcana: după moartea bătrânului, este foarte greu de demonstrat că nu mai era în deplinătatea facultăților mintale când a semnat. Avocații specializați spun că procesele de anulare a testamentelor pe acest motiv durează ani de zile și costă sume importante, iar rezultatul nu este niciodată garantat.
Cum te protejezi: dacă unul dintre părinți sau bunici se află în stare de sănătate fragilă, încearcă să fii prezent în viața lui. Cere un raport medical scris despre starea cognitivă a bătrânului dacă observi semne de demență sau de Alzheimer. În cazul în care suspectezi un testament aranjat, păstrează toate documentele medicale, mărturiile vecinilor și ale altor rude care pot confirma starea reală a defunctului în acea perioadă.
Trucul numărul cinci. Trecerea bunurilor pe numele copiilor proprii
Al cincilea truc folosește generațiile mai tinere ca paravan. Ruda apropiată convinge bătrânul să transfere bunurile direct pe numele copiilor săi, adică nepoții persoanei vârstnice. „Mamă, mai bine îi dai casa direct lui Andrei, nepotul tău, ca să nu plătim impozite mari când voi moșteni eu”. Astfel, bunurile ies din masa succesorală a bătrânului și ajung direct la o ramură a familiei.
Acest truc este deosebit de eficient pentru că rupe lanțul moștenirii și face foarte greu pentru ceilalți frați să mai conteste ceva. Ei nu pot contesta nepotul, care nu este moștenitor direct al bătrânului, iar bunul a fost transferat legal printr-un act notarial.
Cum te protejezi: monitorizează cărțile funciare ale imobilelor importante din familie. Discută cu bătrânii despre testament și despre planurile lor pentru avere. Dacă observi transferuri ciudate către generații mai tinere ale unei singure ramuri a familiei, cere lămuriri imediat, înainte de a fi prea târziu.
Trucul numărul șase. Ascunderea testamentului real și fabricarea unuia fals
Al șaselea truc, cel mai grav din punct de vedere penal, este ascunderea testamentului adevărat al defunctului și prezentarea unuia fals la notar. Persoana vârstnică poate să fi făcut un testament olograf (scris de mână), pe care l-a păstrat în casă. Ruda care îngrijește bătrânul găsește testamentul după deces, îl distruge dacă nu îi convine și fabrică un altul, fie prin imitarea scrisului, fie prin alterarea documentului existent.
Acest truc este infracțiune și se pedepsește penal, dar este foarte greu de demonstrat. Dacă nu există copii ale testamentului original sau martori care să fi văzut conținutul lui, dovada este aproape imposibilă.
Cum te protejezi: dacă bunicii sau părinții îți spun că au făcut un testament, întreabă-i unde îl țin și cere-le, dacă acceptă, o copie sau să-l păstreze la notar. Testamentul autentic, depus la notar, nu poate fi distrus și este înregistrat oficial în Registrul Național Notarial al Evidenței Liberalităților.
Al șaptelea truc folosit este vânzarea simulată: bătrânul „vinde” casa unei rude pentru o sumă declarată în act, pe care de fapt nu o primește niciodată. Ruda susține că a plătit cash, fără chitanță sau transfer bancar. La moartea persoanei vârstnice, casa este deja proprietatea rudei, iar ceilalți moștenitori nu mai au niciun drept asupra ei.
Acest truc este combătut de legislație printr-o presupunere: vânzările între rude apropiate, fără plată dovedită, pot fi recalificate juridic ca donații deghizate, iar atunci se aplică regulile cotității disponibile. În practică, însă, demonstrarea acestor lucruri în instanță este complicată și costisitoare.
Cum te protejezi: dacă observi vânzări ale unor imobile între rude, cere copie după actul de vânzare și verifică dacă există dovezi reale ale plății (extrase bancare, chitanțe). Pentru orice „vânzare” suspectă, consultă imediat un avocat specializat în drept succesoral.
Cum te protejezi eficient împotriva acestor trucuri în 2026
Protecția împotriva acestor manevre se construiește din timp, nu după moartea rudei vârstnice. Cea mai importantă strategie este menținerea relațiilor active cu părinții și bunicii vârstnici, indiferent de cât de ocupat ești. O vizită lunară, un telefon săptămânal și o prezență vizibilă în viața bătrânilor descurajează tentativele unor rude de a-i manipula în absența celorlalți.
A doua strategie este transparența familială. Discută deschis în familie despre planuri testamentare, despre averi, despre dorințele bătrânilor. Tabuul morții și al banilor permite tocmai aceste manevre ascunse.
A treia strategie este monitorizarea juridică periodică. Cere extrase de carte funciară pentru imobilele importante, măcar o dată pe an. Verifică dacă apar transferuri suspecte de proprietate.
A patra strategie este consultanța juridică preventivă. O singură ședință cu un avocat specializat în drept succesoral, plătită din timp, te poate salva de pierderi de zeci sau sute de mii de euro.
A cincea strategie este vigilența la schimbările bruște de comportament în familie. Atunci când o rudă, până ieri distantă, devine brusc „cea mai grijulie cu bunica”, aceasta este de obicei un semnal de alarmă.
Concluzie. Vigilența și pregătirea sunt cele mai bune protecții
Trucurile prin care unele rude deturnează moșteniri în România sunt diverse, perfide și exploatează atât lacunele legii, cât și slăbiciunile emoționale ale familiilor. De la donații secrete la contracte de întreținere abuzive, de la procuri generale care golesc conturi la testamente aranjate în ultimele zile de viață, mecanismele sunt cunoscute de specialiști, dar prea puțin de publicul larg.
Cele șapte trucuri prezentate mai sus sunt cele mai întâlnite în cazurile reale ajunse la avocați și în instanțele de judecată din România. În fiecare dintre ele, victimele au în comun același tipar: nu au fost suficient de prezente în viața rudei vârstnice, nu au discutat deschis cu familia despre planuri testamentare și nu au monitorizat schimbările patrimoniale din timpul vieții bătrânului.
Pentru orice român care are părinți, bunici sau alte rude vârstnice cu avere semnificativă, mesajul este clar: protecția moștenirii nu începe la notar, după înmormântare, ci în fiecare zi în care arăți prezență, interes și grijă. Banii, casele și terenurile pierdute sunt importante, dar relațiile de familie distruse de aceste lupte sunt și mai dureroase. Vigilența preventivă, comunicarea sinceră și consultanța juridică din timp sunt singurele scuturi reale împotriva celor care vor să își însușească ce nu li se cuvine.
