Mirela Loșniță
Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu lovesc direct buzunarele șoferilor români. Cea mai ieftină benzină a depășit deja pragul de 9 lei pe litru, iar motorina se apropie vertiginos de 10 lei. Specialiștii avertizează că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, prețurile pot urca și mai mult — în scenariile extreme, până la 12,5 lei pe litru.
Preţ carburanţi 5 mai 2026
În capitală, motorina standard se vindea la începutul săptămânii cu prețuri foarte apropiate de pragul psihologic de 10 lei pe litru:
- Rompetrol — 9,67 lei/litru
- Petrom — 9,73 lei/litru
- Mol și OMV — 9,82 lei/litru
- Lukoil — 9,94 lei/litru
Toate acestea, în condițiile în care barilul de petrol Brent se cota luni la 108,7 dolari.
Iranul a propus un plan în 14 puncte. SUA, greu de convins
Dincolo de evoluția zilnică a prețurilor, marele subiect care apasă piața energetică globală este blocajul negocierilor dintre Washington și Teheran. Iranul a prezentat Statelor Unite o propunere în 14 puncte pentru încheierea definitivă a războiului, axată pe ridicarea blocadei navale, garanții de neagresiune, retragerea forțelor americane din regiune și ridicarea sancțiunilor.
Analiștii consultați de Adevărul cred că aceste cereri sunt foarte greu de acceptat de Washington, ceea ce înseamnă că Strâmtoarea Ormuz — una dintre cele mai importante rute energetice din lume — va rămâne, cel mai probabil, blocată. Iar asta se traduce direct în prețul de la pompă.
Prognoza Trading Economics: 124 de dolari pe baril în primul trimestru din 2027
Trading Economics avansează un scenariu cu creșteri etapizate ale prețului petrolului: 110 dolari pe baril în trimestrul al doilea din 2026, 116 dolari în trimestrul al treilea, 120 de dolari în ultimul trimestru și 124 de dolari în primul trimestru din 2027. Nu este doar o estimare tehnică — este un semnal că energia revine în centrul tensiunilor globale.
Chisăliță: „Motorina poate ajunge la 11 lei. Dacă dolarul atinge 6 lei, sărim la 12,5”
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Adevărul că nu doar prețul țițeiului contează, ci și cursul leu-dolar.
„Prețul motorinei poate ajunge la 11 lei dacă prețul țițeiului va fi de 120-124 dolari pe baril și cursul leu-dolar rămâne la nivelul actual”, a spus Chisăliță.
Mai mult, dacă leul se depreciază în raport cu dolarul, prețul poate crește semnificativ: „Dacă dolarul ajunge 6 lei, mai adăugăm 1 sau 1,5 lei, adică un litru de motorină poate ajunge la 12,5 lei”.
Tot el subliniază că marea întrebare nu mai este dacă petrolul va ajunge la 120 de dolari sau va coborî la 60, ci care scenariu geopolitic va prevala. Dacă tensiunile persistă, varianta Trading Economics devine plauzibilă. Dacă oferta crește și conflictele se temperează, scenariile de scădere câștigă teren.
„Piața petrolului nu mai este determinată doar de factori economici, ci din ce în ce mai mult de geopolitică. Prognoza de peste 120 USD/baril nu este doar îngrijorătoare, ci și simbolică: marchează revenirea petrolului ca instrument de putere globală”, a adăugat Chisăliță.
Gresoi: Prețul de la pompă nu urmează liniar evoluția barilului
Expertul în energie Silviu Gresoi a explicat pentru Adevărul că relația dintre prețul barilului și cel de la pompă este mai complicată decât pare.
„Prețul carburanților nu urmează liniar evoluția barilului, deoarece doar o parte din costul final este influențată direct de materia primă. Aproximativ 40-50% din prețul motorinei reflectă cotația petrolului, restul fiind reprezentat de accize, TVA, costuri logistice și marje comerciale”, a spus Gresoi.
Concret, dacă Brent ajunge în intervalul 120-124 dolari pe baril, prețul motorinei în România ar putea urca spre 10,2-10,6 lei pe litru, depășind clar pragul psihologic de 10 lei. Specialistul atrage atenția și asupra unui detaliu important: impactul nu este instantaneu — există un decalaj de câteva zile până la una-două săptămâni, în funcție de stocurile companiilor petroliere și de politica lor de preț.
Două prognoze, două lumi diferite
Piața petrolului este astăzi împărțită între două scenarii radical diferite. Pe de o parte, instituțiile care văd o piață tensionată, cu ofertă fragilă și riscuri geopolitice dominante — modelele macro indică valori de peste 110 dolari pe termen scurt. Pe de altă parte, instituții precum Energy Information Administration anticipează chiar o scădere către 76 de dolari pe baril în 2027, iar J.P. Morgan vede prețuri în jur de 60 de dolari.
Această discrepanță nu este o eroare de calcul, ci esența pieței petrolului — un echilibru precar între două forțe opuse: cerere/ofertă și risc geopolitic.
Ce înseamnă asta pentru România și Europa
Europa rămâne marea vulnerabilă în acest scenariu. Pentru statele europene, inclusiv România, implicațiile sunt directe: inflație persistentă alimentată de scumpirea energiei și a transportului, presiune crescută asupra costurilor industriale și riscul de stagnare economică în sectoarele energointensive.
Economiile dependente de importuri energetice sunt primele afectate de un preț al petrolului de 120 de dolari pe baril. Efectele nu sunt izolate — se propagă în lanț, de la combustibil la alimente, amplificând impactul asupra întregii economii.
„Petrolul scump nu mai e o anomalie, ci un scenariu”, sintetizează Chisăliță. „Dacă scenariul Trading Economics se materializează, el nu va fi rezultatul unei cereri explozive, ci al unei oferte constrânse. Conflictul din Orientul Mijlociu și blocajele logistice pot împinge prețurile chiar spre 120 USD în scenarii extreme.”
Cu alte cuvinte, petrolul scump în 2026 nu mai vorbește despre creștere economică, ci despre risc — iar șoferii români îl plătesc, deja, la pompă.
