Loredana Ionescu
Mulți români care locuiesc la casă consideră că anumite lucruri făcute în propria curte nu pot fi sancționate. În realitate, legea prevede amenzi serioase pentru unele practici întâlnite frecvent în gospodării, mai ales în zonele fără canalizare.
Una dintre cele mai răspândite probleme este eliminarea necontrolată a apei menajere. Deși pentru mulți pare o soluție simplă și rapidă, deversarea apei folosite direct în curte, în grădină sau pe terenurile din apropiere poate aduce sancțiuni de până la 4.000 de lei.
Autoritățile atrag atenția că astfel de practici afectează mediul și pot pune în pericol inclusiv sursele de apă folosite de comunități.
În multe gospodării, apa provenită din spălatul vaselor, hainelor sau din activitățile zilnice este eliminată fără sisteme de colectare sau filtrare, iar legea interzice acest lucru.
Apa menajeră evacuată direct în sol poate deveni un pericol
Mulți proprietari aleg să arunce apa uzată în grădină, lângă casă sau în zone retrase ale curții.
Problema este că această apă nu este deloc curată după utilizare. Ea conține detergenți, grăsimi, resturi alimentare și alte substanțe care pot afecta solul și apa subterană.
Specialiștii spun că infiltrațiile ajung în timp în pânza freatică, adică exact în sursa de apă folosită de multe gospodării pentru consum.
Pe lângă riscurile pentru sănătate, apar și probleme legate de mirosuri neplăcute și conflicte între vecini.
În unele cazuri, apa uzată afectează terenurile din apropiere sau produce infiltrații care degradează solul.
Autoritățile consideră aceste practici forme de poluare și pot aplica sancțiuni importante.
Ce amenzi riscă cei care nu respectă legea
Legislația din România interzice deversarea necontrolată a apelor uzate direct în natură.
Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului stabilește clar obligația prevenirii poluării solului și a apelor.
În paralel, Legea apelor nr. 107/1996 prevede reguli stricte privind protecția resurselor de apă.
Astfel, eliminarea apei menajere fără sisteme de colectare sau epurare poate fi sancționată cu amenzi care ajung până la 4.000 de lei.
Autoritățile pot face verificări în urma reclamațiilor sau în cadrul controalelor privind protecția mediului.
Mulți români cred că astfel de lucruri nu pot fi observate dacă se întâmplă în curtea proprie, însă legea se aplică și în aceste situații.
Ce soluții sunt acceptate de lege
Cea mai simplă soluție rămâne racordarea la sistemul public de canalizare, acolo unde acesta există.
În zonele fără infrastructură, proprietarii trebuie să folosească variante legale pentru colectarea și tratarea apelor uzate.
Fosele septice și sistemele individuale de epurare sunt printre cele mai utilizate soluții.
Aceste sisteme permit colectarea și filtrarea apei înainte de eliminarea ei în mediu.
Specialiștii spun că folosirea unor instalații corespunzătoare reduce atât riscul amenzilor, cât și problemele de mediu.
Există și situații în care apa tratată poate fi reutilizată pentru anumite activități din gospodărie, cum ar fi udarea plantelor decorative.
Totuși, utilizarea apei netratate pentru culturile alimentare este considerată periculoasă din cauza riscului de contaminare.
Problemele apar mai ales în zonele rurale
Astfel de practici sunt întâlnite mai ales în mediul rural sau în zonele unde rețelele de canalizare lipsesc complet.
Mulți proprietari folosesc soluții improvizate fără să știe că acestea pot afecta grav mediul pe termen lung.
Specialiștii atrag atenția că poluarea apei subterane nu se rezolvă rapid și poate afecta întreaga comunitate.
În plus, degradarea solului poate influența inclusiv culturile și vegetația din zonă.
Autoritățile recomandă folosirea unor sisteme autorizate și respectarea regulilor privind evacuarea apelor uzate.
Chiar dacă multe persoane consideră aceste practici „normale” sau „tradiționale”, legea prevede clar obligațiile proprietarilor.
Pentru cei care locuiesc la casă, libertatea oferită de gospodărie vine și cu responsabilitatea respectării regulilor de protecție a mediului.
