Vanatoru Andreea
Nicușor Dan a anunțat, în urma primelor runde de consultări informale purtate cu liderii formațiunilor politice pro-occidentale și cu reprezentanții minorităților naționale, că au început să se contureze mai multe variante de lucru pentru configurarea viitorului Guvern.
Scenarii privind modul în care ar putea fi construit noul Executiv
Potrivit acestuia, discuțiile dintre partide nu sunt finalizate, însă există deja schițe de scenarii privind modul în care ar putea fi construit noul Executiv. Negocierile vor continua și în perioada următoare, iar estimarea transmisă este că România ar putea avea un guvern instalat într-un termen considerat „rezonabil”, fără a fi avansată o dată exactă.
În ceea ce privește direcțiile politice majore, președintele României a precizat că între formațiunile participante există un acord de principiu asupra unor obiective strategice esențiale. Printre acestea se numără continuarea procesului de aderare la OCDE, implementarea reformelor prevăzute prin PNRR, precum și menținerea angajamentelor privind disciplina fiscal-bugetară asumate la nivel european.
Totodată, una dintre prioritățile centrale ale viitorului Guvern va fi elaborarea proiectului de buget pentru anul 2027. Acesta ar urma să fie finalizat și transmis spre dezbatere Parlamentului până în cursul toamnei, în conformitate cu calendarul de planificare bugetară și cu obiectivele de stabilitate economică asumate.
„Am încheiat un prim set de întâlniri cu liderii partidelor pro-occidentale, reprezentanți ai minorităților. Am văzut constrângerile pe care fiecare dintre partide le are și cu care vine la negocierea care începe. Există deci niște scenarii pe care ne vom concentra mai departe și discuțiile vor continua pe aceste scenarii. Reafirm, România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil. Există acord pe politicile mari. OCDE, SAFE, PNRR.
Există acord pe traiectoria fiscala a României, asumată. Și în sensul acesta guvernul care va veni va avea ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună parlamentului bugetul pe 2027”, a transmis Nicușor Dan, în mesajul său cu ocazia Zilei Europei.
Ilie Bolojan, demis în urma unei moțiuni de cenzură
Discuțiile politice purtate la Palatul Cotroceni au venit după prăbușirea Guvernului condus de Ilie Bolojan, demis în urma unei moțiuni de cenzură susținute de PSD și AUR. În acest context, șeful statului a avut întrevederi separate cu reprezentanții principalelor formațiuni parlamentare – PSD, PNL, USR și UDMR – pentru a identifica posibile formule de majoritate care să permită formarea unui nou Executiv.
În cadrul acestor consultări au fost analizate mai multe variante de lucru. Una dintre ele vizează o majoritate alcătuită din PSD, UDMR și grupul minorităților naționale, ca soluție de guvernare stabilă. În paralel, au fost puse pe masă și scenarii de guvern minoritar, susținut punctual în Parlament pentru a asigura funcționarea executivului.
Surse politice indică faptul că USR ar înclina mai degrabă spre rămânerea în opoziție, cu o eventuală coordonare parlamentară alături de PNL, decât spre intrarea directă la guvernare în acest moment.
De cealaltă parte, PSD ar fi mai deschis la o colaborare cu liberalii, însă fără revenirea în prim-plan a lui Ilie Bolojan în arhitectura guvernamentală. În același timp, în mediul politic au fost avansate și alte combinații teoretice de majoritate, însă diferențele de viziune și lipsa unui consens rapid fac negocierile complicate și încă deschise.
România se confruntă cu o criză politică majoră
România traversează în prezent o perioadă de instabilitate politică majoră, după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma adoptării unei moțiuni de cenzură votate în Parlament, inițiată de PSD și AUR. În acest moment, țara este condusă de un guvern interimar, cu atribuții limitate strict la gestionarea treburilor curente ale statului, fără putere deplină de decizie politică. Mandatul acestui executiv provizoriu este restrâns la maximum 45 de zile, perioadă în care sunt permise doar acțiuni administrative esențiale.
Imediat după votul din legislativ, liderul Sorin Grindeanu a cerut public demisia lui Ilie Bolojan și a transmis că PSD își dorește menținerea la guvernare, dar într-o formulă reconfigurată. Social-democrații au sugerat inclusiv refacerea fostei coaliții de guvernare, eventual cu ajustări în componență și cu posibilitatea desemnării unui nou prim-ministru provenit din PNL.
În contrast, liberalii au avut o poziție diferită în urma unei ședințe interne, unde au decis că nu mai susțin intrarea într-o alianță cu PSD și au avansat scenariul trecerii în opoziție. Această decizie a fost comunicată ulterior și de Ilie Bolojan președintelui Nicușor Dan, deși în interiorul partidului există în continuare voci care susțin menținerea PNL la guvernare și propunerea unui nou premier liberal.
Pe fondul acestor tensiuni, după consultările cu șeful statului, Ilie Bolojan și Dominic Fritz au anunțat o apropiere politică, declarând că își coordonează acțiunile pentru a susține „direcția de reformă și corectitudine” pe care ar fi fost construită guvernarea anterioară.
Criza politică a avut și efecte directe asupra agendei prezidențiale. Nicușor Dan și-a redus durata vizitei oficiale în Armenia și a decis anularea recepției tradiționale organizate la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Europei, ca urmare a evoluțiilor rapide și tensionate de pe scena politică internă.
