Loredana Ionescu
Republica Moldova își continuă procesul de apropiere de România și de Uniunea Europeană prin proiecte majore de infrastructură rutieră, feroviară și energetică, în timp ce Moscova transmite noi avertismente privind situația din regiunea separatistă Transnistria.
Rusia reacționează după apropierea Moldovei de România și UE
Platforma The Geo Network a realizat documentarul „Ceva important s-a schimbat în Moldova – Ultima armată a lui Putin din Europa este acum izolată”, material care analizează transformările accelerate prin care trece Republica Moldova și reducerea dependenței strategice față de Rusia.
Documentarul prezintă noile poduri peste Prut, proiectele de interconectare energetică și modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere care apropie tot mai mult Chișinăul de spațiul european.
Irinel Scrioșteanu a distribuit materialul pe Facebook și a descris schimbările drept „o revoluție geopolitică”.
„Nu este doar o investiție în infrastructură, ci este o revoluție geopolitică”, a transmis oficialul român.
Acesta a explicat că documentarul oferă „o radiografie la zi a situației Republicii Moldova”, în special în ceea ce privește modernizarea transporturilor, independența energetică și desprinderea treptată de influența Moscovei.
În paralel cu aceste proiecte, Republica Moldova continuă pașii pentru integrarea europeană și retragerea din structurile controlate de Rusia. Recent, autoritățile de la Chișinău au anunțat finalizarea retragerii complete din Comunitatea Statelor Independente.
Pe fondul acestor schimbări, reacțiile venite de la Moscova au devenit tot mai dure.
Serghei Șoigu: „Dacă va fi nevoie, Rusia va lua toate măsurile necesare…”
La finalul lunii aprilie, Serghei Șoigu a declarat că Rusia este pregătită să folosească „toate metodele disponibile” pentru a proteja cetățenii ruși din Transnistria.
Oficialul rus a susținut că peste 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în regiunea separatistă și că siguranța acestora ar fi amenințată de acțiunile autorităților de la Chișinău și Kiev.
„Dacă va fi nevoie, Rusia va lua toate măsurile necesare şi va folosi toate metodele disponibile pentru a-i proteja”, a afirmat Serghei Șoigu într-un interviu acordat publicației ruse Komsomolskaia Pravda.
Acesta a adăugat că Moscova ia în calcul „toate scenariile posibile, chiar și pe cele mai improbabile”.
Ulterior, Oleg Ozerov a reluat mesajul și a afirmat că Federația Rusă își va apăra cetățenii din Transnistria „prin toate mijloacele disponibile”.
Autoritățile de la Chișinău au reacționat rapid. Biroul pentru politici de reintegrare din cadrul Guvernului moldovean a transmis că prezența militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și contravine angajamentelor internaționale asumate de Moscova.
Instituția a amintit și de obligațiile asumate de Rusia la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea trupelor și evacuarea munițiilor de la Cobasna.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a catalogat declarațiile lui Serghei Șoigu drept „provocatoare, inacceptabile și regretabile”.
Autoritățile moldovene au acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid împotriva Republicii Moldova și au transmis că mesajele diplomaților ruși contribuie la destabilizarea regiunii.
În același timp, liderul administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că are încredere în poziția exprimată de Maia Sandu privind evitarea unei soluții militare în conflictul transnistrean.
„Eu o cred pe doamna președintă când spune că nu dorește să rezolve problema transnistreană pe cale militară”, a afirmat Vadim Krasnoselski, citat de presa din Republica Moldova.
Totuși, liderul de la Tiraspol a avertizat că există „alte voci” care ar împinge regiunea către scenarii tensionate.
Și Comisia Europeană a reacționat la declarațiile venite din Rusia. Purtătoarea de cuvânt a instituției, Anitta Hipper, a transmis că Uniunea Europeană susține pe deplin independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova.
„Rusia este bună doar la a amenința, a minți și a submina stabilitatea regională”, a declarat reprezentanta Comisiei Europene.
În acest context, proiectele de infrastructură și energie dintre România și Republica Moldova sunt privite nu doar ca investiții economice, ci și ca elemente-cheie în repoziționarea strategică a Chișinăului și în reducerea influenței Moscovei în regiune.
Sursa foto: Arhivă
