Loredana Ionescu
Prima sâmbătă după Înălțarea Domnului este considerată de mulți credincioși o zi cu semnificație aparte. În numeroase zone din România, oamenii respectă tradiții vechi legate de pomenire, rugăciune și mesele pregătite pentru sufletele celor adormiți. Bătrânii spun că anumite lucruri nu trebuie să lipsească de pe masă în această zi, pentru că aduc liniște în casă, spor și protecție asupra familiei.
În tradiția populară, această sâmbătă este dedicată atât rugăciunii, cât și gesturilor făcute cu suflet curat pentru cei plecați dintre noi. De aceea, multe familii pregătesc o masă simplă, dar simbolică, pe care aprind lumânări și așază alimente oferite apoi de pomană.
Pentru mulți români, obiceiurile păstrate după Înălțare sunt considerate importante înainte de apropierea Rusaliilor. În sate, dar și în multe orașe, oamenii merg la biserică dimineața și împart alimente vecinilor sau persoanelor nevoiașe.
De ce este importantă masa pregătită în această zi
În credința populară, masa pregătită în prima sâmbătă după Înălțare are rol de pomenire și binecuvântare. Se spune că lumina lumânărilor și rugăciunea rostite în această zi aduc pace sufletească și liniște în familie.
Mulți aleg să pună pe masă pâine sau colaci, considerați simboluri ale belșugului și ale pomenirii. De asemenea, în multe gospodării nu lipsesc fructele de sezon, apa și preparatele gătite pentru a fi împărțite.
Bătrânii spun că este bine ca masa să fie așezată curat și să existe măcar o lumânare aprinsă. În unele zone din țară, oamenii pun și flori lângă icoană, considerând că acestea aduc pace și protecție asupra casei.
Există credința că pomana făcută în această zi trebuie oferită din suflet, fără ceartă și fără grabă.
Ce spun tradițiile despre alimentele puse pe masă
În multe regiuni din România, familiile pregătesc colivă, colaci sau alte preparate simple pentru pomenirea celor adormiți. Aceste alimente sunt apoi împărțite după slujba de la biserică.
Fructele de sezon ocupă și ele un loc important pe masă. În unele zone, oamenii aleg să ofere cireșe, mere sau alte fructe proaspete, considerate simbol al recunoștinței și al belșugului.
Nu lipsesc nici vasele cu apă. Tradiția spune că apa oferită în această zi este un semn de respect pentru sufletele celor plecați și pentru cei care trec pragul casei.
Unii oameni pun și nuci sau alune pe masă, despre care bătrânii spun că simbolizează sporul și bunăstarea familiei.
Lumânarea și rugăciunea, considerate cele mai importante
Dincolo de alimentele pregătite, mulți credincioși spun că cel mai important lucru în această zi rămâne rugăciunea. O lumânare aprinsă lângă icoană este considerată semn de pace și pomenire.
În numeroase gospodării, oamenii aleg să citească rugăciuni pentru cei adormiți sau să participe la slujbele organizate în biserici.
Preoții spun că tradițiile trebuie însoțite de credință și liniște sufletească, nu doar respectate mecanic. Gesturile făcute cu bunătate și recunoștință sunt considerate cele mai importante în această perioadă.
Totodată, mulți evită certurile și vorbele grele în această sâmbătă, pentru că bătrânii spun că liniștea casei trebuie păstrată înainte de Rusalii.
Obiceiurile care încă se păstrează în multe familii
În unele sate din Moldova și Muntenia există tradiția de a deschide larg ferestrele dimineața, pentru ca binele și pacea să intre în casă.
Alte familii aleg să împartă mâncare persoanelor nevoiașe sau vecinilor. Se spune că faptele bune făcute în această zi se întorc asupra familiei sub formă de spor și protecție.
Mulți oameni merg și la cimitir pentru a aprinde lumânări și pentru a curăța mormintele celor dragi.
În unele gospodării se evită munca grea, iar ziua este dedicată mai ales rugăciunii și timpului petrecut cu familia.
Pentru numeroși români, prima sâmbătă după Înălțare rămâne una dintre zilele în care tradițiile, pomenirea și liniștea sufletească sunt puse pe primul loc.
