Grigore Madalina
Tot mai multe cupluri din România aleg să trăiască împreună fără să se căsătorească. Mulți cred că după ani întregi de relație au automat drept la moștenire. Legea din România face însă diferențe clare între soț și partener neoficial. În lipsa unui act de căsătorie, situațiile pot deveni complicate după deces. Puțini știu cine moștenește, de fapt, casa, banii sau bunurile strânse împreună.
Ce spune legea despre partenerii necăsătoriți
În România, concubinajul nu oferă aceleași drepturi ca o căsătorie civilă. Chiar dacă două persoane au trăit împreună zeci de ani, legea nu îi consideră automat moștenitori unul pentru celălalt.
Mulți români află acest lucru abia după ce partenerul moare. În acel moment, rudele legale pot revendica bunurile, iar partenerul rămas în viață poate rămâne fără nimic.
Codul Civil stabilește clar cine are drept la moștenire. În lista moștenitorilor legali apar soțul supraviețuitor, copiii, părinții și alte rude apropiate. Concubinul nu este inclus printre moștenitorii legali.
Asta înseamnă că, fără testament sau alte acte clare, partenerul necăsătorit nu primește automat nimic din averea persoanei decedate.
Situația devine și mai sensibilă atunci când există copii din alte relații, frați sau părinți care solicită moștenirea.
Mulți cred că existența unei relații lungi poate fi suficientă în instanță. În realitate, simpla conviețuire nu creează drepturi succesorale.
Cine moștenește bunurile unei persoane necăsătorite
Dacă persoana decedată nu era căsătorită și nu a lăsat testament, moștenirea merge către rudele sale legale.
În primul rând moștenesc copiii. Dacă nu există copii, urmează părinții și frații. În anumite situații, moștenirea poate ajunge și la bunici, unchi sau veri.
Partenerul de viață fără acte nu intră automat în această ordine legală. De exemplu, dacă un bărbat a trăit 20 de ani cu partenera sa, dar nu s-au căsătorit, iar el moare fără testament, locuința și bunurile pot reveni copiilor sau părinților lui.
Chiar dacă femeia a contribuit la întreținerea casei sau la cheltuielile familiei, asta nu îi oferă automat calitatea de moștenitor.
În multe cazuri apar conflicte între partenerul rămas și rudele decedatului. Uneori, oamenii ajung în instanță pentru a demonstra contribuția financiară la anumite bunuri.
Există și situații dramatice în care partenerul supraviețuitor este obligat să părăsească locuința în care a trăit ani întregi.
Totul depinde de actele existente și de modul în care au fost cumpărate bunurile.
Ce se întâmplă cu locuința cumpărată împreună
Mulți parteneri necăsătoriți cumpără case sau apartamente împreună. În aceste cazuri contează foarte mult cum apare proprietatea în acte.
Dacă ambii parteneri sunt trecuți ca proprietari, fiecare deține partea sa din imobil. După deces, partea persoanei decedate merge către moștenitorii legali.
Partenerul supraviețuitor își păstrează doar cota care îi aparține legal.
De exemplu, dacă doi concubini au cumpărat un apartament în cote egale, iar unul dintre ei moare, jumătatea sa va fi moștenită de copiii sau rudele legale.
Astfel, partenerul rămas poate ajunge coproprietar cu rudele persoanei decedate. Problemele apar atunci când locuința este trecută doar pe numele unuia dintre parteneri.
Chiar dacă celălalt a contribuit financiar ani întregi, fără dovezi clare poate pierde orice drept asupra casei.
Instanțele pot lua în calcul chitanțe, transferuri bancare sau alte probe privind contribuția financiară.
Totuși, procesul poate dura mult și nu garantează câștigul. Mulți avocați recomandă încheierea unor acte clare încă din timpul vieții pentru evitarea conflictelor.
Cum poate un partener necăsătorit să primească moștenirea
Există câteva soluții legale prin care un partener necăsătorit poate fi protejat. Cea mai simplă variantă este testamentul. Prin testament, o persoană poate lăsa bunuri partenerului său de viață.
Documentul trebuie făcut legal, preferabil la notar, pentru a evita contestările ulterioare. Totuși, există și limite. Legea protejează moștenitorii rezervatari, adică în special copiii și soțul. Asta înseamnă că o parte din avere trebuie să rămână acestora, indiferent de testament.
Dacă persoana decedată nu are copii sau soț, partenerul poate primi mai mult prin testament. O altă soluție este donația făcută în timpul vieții.
Unii aleg să treacă bunurile pe numele ambilor parteneri sau să facă acte de coproprietate. n anumite cazuri se poate încheia și un contract de întreținere sau alte acte notariale care oferă protecție juridică.
Avocații spun că multe probleme apar deoarece oamenii evită discuțiile despre acte și moștenire. Unii cred că relația este suficientă pentru a garanta drepturi. După deces, realitatea juridică poate fi complet diferită.
Ce drepturi au copiii în cazul concubinajului
Copiii au aceleași drepturi la moștenire indiferent dacă părinții au fost căsătoriți sau nu. Dacă un copil este recunoscut legal de părinte, acesta poate moșteni în condiții normale.
Legea nu face diferențe între copiii născuți în timpul căsătoriei și cei din afara ei. Astfel, dacă o persoană necăsătorită moare, copiii săi vor avea prioritate la moștenire.
În multe situații, tocmai copiii devin proprietarii bunurilor lăsate în urmă. Dacă există mai mulți copii, moștenirea se împarte între ei conform legii.
Partenerul necăsătorit nu poate anula drepturile copiilor.
În practică apar frecvent tensiuni între copiii din relații anterioare și partenerul cu care persoana decedată locuia la momentul morții. Uneori, conflictele pornesc chiar de la locuință sau de la economiile comune.
Specialiștii recomandă clarificarea situației juridice încă din timpul vieții pentru evitarea disputelor.
De ce apar cele mai mari probleme după deces
Moștenirea este unul dintre cele mai sensibile subiecte atunci când nu există căsătorie și acte clare.
Mulți oameni nu discută despre bunuri, proprietăți sau testament. Totul pare stabil până în momentul unui deces neașteptat.
După aceea apar rudele, actele și procedurile notariale. Partenerul rămas descoperă uneori că nu are niciun drept legal asupra casei în care a locuit ani întregi.
Alții află că mașina, conturile sau terenurile sunt moștenite integral de copii sau părinți. În lipsa unui testament, notarul aplică regulile moștenirii legale.
Sentimentele și durata relației nu schimbă automat situația juridică. Avocații spun că tot mai multe cupluri aleg concubinajul, însă puține se informează despre consecințele legale.
De aceea, multe persoane ajung în procese lungi și costisitoare. Există și cazuri în care rudele contestă testamentul sau donațiile făcute partenerului.
Totul poate dura ani întregi în instanță. Pentru a evita astfel de situații, specialiștii recomandă acte clare privind proprietatea bunurilor și consultarea unui notar.
În lipsa unor documente, legea favorizează moștenitorii legali, nu partenerul de viață fără căsătorie. Tot mai mulți români aleg să își facă testament după ce află aceste reguli. Alții decid să cumpere bunurile în coproprietate sau să oficializeze relația.
Decizia diferă de la caz la caz, însă un lucru rămâne clar: în România, concubinajul nu oferă automat drept la moștenire.
