Loredana Ionescu
Incidentul produs la Galați, unde o dronă suspectată că aparține Rusiei s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, este interpretat de analiști ca un nou semnal al escaladării tensiunilor generate de războiul din Ucraina. Potrivit unei analize publicate de The Washington Post, pe măsură ce situația de pe front devine mai dificilă pentru Moscova, Kremlinul ar putea adopta un comportament din ce în ce mai imprevizibil.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a intrat deja în al cincilea an, iar evoluțiile recente sugerează că presiunea asupra armatei ruse continuă să crească. În acest context, publicația americană consideră că statele NATO aflate în apropierea conflictului trebuie să fie pregătite pentru incidente tot mai frecvente.
Drona care a căzut în România, un nou episod al tensiunilor de la granița NATO
Vineri dimineață, o dronă despre care autoritățile suspectează că este de proveniență rusească a pătruns în spațiul aerian al Alianței Nord-Atlantice și s-a prăbușit peste un bloc de apartamente din Galați. Explozia produsă în urma impactului a fost urmată de un incendiu, iar două persoane au fost rănite.
Potrivit informațiilor prezentate de The Washington Post, aparatul de zbor ar fi făcut parte dintr-un atac amplu lansat de Rusia asupra teritoriului ucrainean, în cadrul căruia au fost folosite 232 de drone.
Publicația americană amintește că acesta este al 28-lea incident în care drone rusești au încălcat spațiul aerian al României de la începutul atacurilor asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
Mesajele agresive venite de la Moscova
După incidentul din România, reacțiile oficialilor ruși nu au întârziat să apară. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a transmis un mesaj dur către statele europene.
„Să se pregătească: acest lucru se va mai întâmpla”, a declarat Dmitri Medvedev vineri. „Cetăţenii statelor UE, la fel ca populaţia ţărilor beligerante, nu vor putea dormi liniştiţi.”
În analiza sa, The Washington Post apreciază că astfel de declarații reprezintă mai degrabă încercări de intimidare decât dovezi ale unei poziții de forță.
În același timp, serviciile de informații britanice au estimat că aproape 500.000 de militari ruși au fost uciși sau scoși din luptă de la începutul invaziei din Ucraina. Un oficial britanic citat de publicație a afirmat că Vladimir Putin „merge înapoi pe câmpul de luptă”.
Ucraina lovește tot mai adânc în teritoriul Rusiei
Datele prezentate de Institutul pentru Studiul Războiului indică faptul că armata rusă a înregistrat în luna aprilie prima pierdere netă de teritoriu din anul 2024.
În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor obiective aflate în interiorul Federației Ruse. Drone și rachete ucrainene au lovit ținte situate la sute de kilometri de frontieră, inclusiv în apropierea Moscovei.
Aceste evoluții contrazic imaginea de forță pe care Kremlinul încearcă să o transmită atât populației ruse, cât și comunității internaționale.
Potrivit publicației americane, reacțiile tot mai agresive ale Moscovei ar putea fi explicate tocmai prin dificultățile întâmpinate pe front.
Noua lege semnată de Putin ridică semne de întrebare
Luni, Vladimir Putin a promulgat o lege care permite desfășurarea armatei ruse în afara granițelor țării pentru a proteja cetățenii ruși care ar putea fi supuși unor proceduri judiciare în alte state.
Autoritățile de la Moscova au justificat măsura prin necesitatea combaterii a ceea ce numesc „rusofobia” occidentală.
Totuși, analiștii consideră că legea ar putea avea și alte scopuri. Printre acestea se numără protejarea așa-numitei „flote fantomă” utilizate de Rusia pentru transportul petrolului și pentru evitarea sancțiunilor internaționale.
În eventualitatea confiscării unor astfel de nave de către autoritățile maritime ale altor state, Kremlinul ar putea invoca noua legislație drept argument pentru o intervenție militară.
Tensiunile se extind și în spațiu
The Washington Post atrage atenția că demonstrațiile de forță ale Rusiei nu se limitează la conflictul din Ucraina sau la zona Mării Negre.
La mijlocul lunii mai, observatori independenți au identificat mai mulți sateliți militari ruși care au efectuat manevre neobișnuite pentru a se apropia de un satelit radar comercial folosit pentru colectarea de imagini.
Acest satelit a furnizat în ultimii ani informații utilizate de Ucraina pentru identificarea unor obiective militare.
Nu există informații clare despre intențiile Moscovei, însă Rusia avertizase încă din 2022 că sateliții comerciali occidentali care sprijină Kievul pot deveni „ținte legitime pentru represalii”.
Potrivit analizei, astfel de acțiuni sunt menite să transmită un mesaj de intimidare într-un moment în care presiunea militară și economică asupra Kremlinului continuă să crească, potrivit Observator.
Washingtonul, îndemnat să nu dea semnale de retragere
Analiza Washington Post se referă și la poziția Statelor Unite în cadrul NATO.
Publicația amintește că un reprezentant al Pentagonului ar fi transmis recent oficialilor Alianței că Washingtonul intenționează să reducă semnificativ forțele pe care le-ar putea pune la dispoziție într-o eventuală criză majoră.
Potrivit sursei citate, mesajul a fost interpretat de unii participanți drept o presiune asupra statelor europene pentru a-și consolida propriile capacități de apărare.
Deși Europa a făcut progrese importante în ultimii ani, publicația consideră că momentul actual nu este favorabil pentru transmiterea unor semnale care ar putea fi percepute la Moscova drept slăbiciuni.
În opinia autorilor analizei, Kremlinul ar putea interpreta orice diminuare a angajamentului american față de NATO ca pe o oportunitate de a adopta o atitudine și mai agresivă.
Washington Post concluzionează că incidente precum cel de la Galați, amenințările lansate de oficialii ruși și manevrele desfășurate în spațiu indică faptul că Vladimir Putin ar putea deveni tot mai dispus să își asume riscuri pe măsură ce dificultățile de pe front se accentuează.
Sursa foto: Arhivă
