Mirela Loșniță
Conflictul dintre liderul PNL Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan a atins un nou nivel. Mesajele interne transmise de conducerea liberalilor către comunicatorii partidului dezvăluie o strategie de opoziție totală față de guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac, catalogat drept „omul PSD” — asta deși pe lista de miniștri se regăsesc inclusiv liberali.
Ilie Bolojan nu-l mai are la inimă pe Nicușor Dan
„Nu discutăm despre un guvern tehnocrat, ci despre un guvern PSD–Tomac”, este una dintre liniile pe care liberalii prezenți în emisiunile TV au primit ordin să le promoveze.
Punctajul arată limpede că PNL nu are nicio intenție să voteze guvernul Tomac, deși decizia oficială urmează să fie luată de conducerea partidului abia joi dimineață.
Scrisoarea dură a lui Ciucu către Tomac: „Aveți decență”
Tonul radical a fost dat de prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, care i-a transmis premierului desemnat „o scrisoare” cu acuzații grele. Ciucu susține că Tomac nu a fost direct în negocieri și că ar fi avut întâlniri „prealabile, ascunse și neasumate cu PSD”.
„Vă rog, aveți decență și nu ne luați de proști. PSD a făcut deja această greșeală”, a scris Ciucu.
Ce conțin mesajele interne ale PNL
Documentul transmis comunicatorilor susține că guvernul Tomac ar fi, de fapt, „un guvern PSD–Tomac, construit după condițiile și interesele PSD”. Potrivit punctajului, PSD ar urmări avantajele guvernării fără costurile ei politice, controlând cele mai bănoase ministere — Dezvoltarea, Transporturile și Agricultura — și evitând portofoliile cu decizii nepopulare.
Punctajul pe care trebuie să il respecte liberalii:
• Este tot mai evident că nu discutăm despre un guvern tehnocrat, ci despre un guvern PSD–Tomac, construit după condițiile și interesele PSD.
• Singurul partid care a negociat public și a impus condiții lui Eugen Tomac este PSD. Prin urmare, este firesc să ne așteptăm ca PSD să fie principalul beneficiar și principalul centru de influență al acestui guvern.
• PSD încearcă să obțină avantajele guvernării fără costurile politice ale guvernării. Vrea să controleze ministere cu fonduri mari și cu riscuri mici, respectiv să evite asumarea răspunderii unor ministere unde sunt necesare decizii nepopulare. Cele mai bănoase ministere – Dezvoltarea, Transporturile și Agricultura – sunt controlate de PSD. De exemplu, la Ministerul Dezvoltării a fost propus fostul consilier al lui Sorin Grindeanu de când acesta era prim-ministru.
• Avem de-a face cu o formulă politică în care PSD încearcă să se ascundă în spatele unei etichete de „tehnocrație”, deși influența sa asupra programului și componenței guvernului este evidentă.
• Faptul că în echipa propusă de Eugen Tomac se regăsesc persoane asociate PSD confirmă faptul că vorbim despre un executiv infiltrat și controlat politic de PSD.
• Trăsătura definitorie a acestui guvern este dependența politică de PSD. Eugen Tomac este premierul propus, însă adevăratul centru de comandă este PSD.
• România riscă să treacă de la un guvern care își asuma reforme în mod direct la un guvern care va trebui să ceară permanent acordul PSD pentru fiecare decizie importantă.
• Dacă PSD este cel care stabilește condițiile, influențează componența și validează programul, atunci este legitim să spunem că vorbim despre un guvern al PSD, chiar dacă PSD încearcă să nu apară oficial în prima linie.
• Această formulă nu rezolvă criza politică. Dimpotrivă, o prelungește prin ambiguitate și lipsă de asumare.
• Nu credem că un guvern perceput ca fiind dependent de PSD și lipsit de o majoritate politică solidă are șanse reale să obțină susținerea necesară în Parlament.
Abordări strategice și de comunicare pe principalele teme politice: Negocierile pentru formarea Guvernului Tomac
Liniile de comunicare pe care oamenii lui Bolojan le transmit
• România are nevoie de un Guvern care își asumă politic reformele și răspunde în fața cetățenilor pentru deciziile sale.
• Problema fundamentală a așa zisei ”soluții Tomac” este lipsa unei majorități politice asumate. România are nevoie de o soluție reală la criza politică, nu de formule provizorii care amână rezolvarea ei.
• Un Guvern paravan al PSD, care depinde permanent de negocieri între partide și de susținere conjuncturală nu poate oferi stabilitate economică, predictibilitate administrativă și capacitatea de a implementa reforme dificile.
• După primele consultări, devine tot mai evident că problema principală nu este programul de guvernare sau componența Cabinetului, ci lipsa unei majorități politice funcționale care să își asume guvernarea.
• PNL nu va intra în dezbateri privind împărțirea funcțiilor și nici în negocieri privind persoane sau portofolii. Problema fundamentală rămâne una de legitimitate politică și de capacitate de guvernare.
• Dacă un Guvern este prezentat drept tehnic, dar în același timp premierul desemnat este un lider de partid, care negociază politic miniștri, secretari de stat și funcții în administrație, atunci eticheta de „guvern tehnic” își pierde credibilitatea.
• România nu are nevoie de o formulă care să mascheze influențe politice exercitate din culise. Cetățenii au dreptul să știe cine guvernează, cine decide și cine răspunde pentru rezultate.
• PSD încearcă să folosească negocierile pentru Guvernul Tomac ca instrument de recuperare a influenței politice și administrative, fără asumarea responsabilității pentru criza pe care tot PSD a generat-o.
• Este cinic faptul că partidul care a provocat actuala criză politică încearcă acum să se prezinte drept arbitru al crizei. PSD trebuie să își asume responsabilitatea pentru consecințele propriilor decizii, nu ipostaza de instanță politică.
