Grigore Madalina
Guvernul a aprobat un memorandum care permite majorări salariale în 36 de companii publice. Măsura vizează operatori economici fără pierderi și fără plăți restante. Creșterile vor fi suportate din bugetele proprii ale acestor companii.
Sunt vizate servicii publice locale esențiale, din 22 de județe ale țării. Valoarea totală a măsurilor propuse depășește 85,5 milioane de lei.
Guvernul a aprobat memorandumul pentru creșteri salariale
Guvernul a adoptat vineri un memorandum privind majorarea cheltuielilor de natură salarială pentru 36 de operatori economici. Documentul permite, în anumite condiții, creșteri de salarii, ocuparea posturilor vacante și, acolo unde este cazul, suplimentarea numărului de angajați.
Măsurile sunt destinate companiilor care nu au înregistrat pierderi sau plăți restante. Acestea trebuie să susțină creșterile salariale din bugetele proprii, fără să creeze presiuni suplimentare asupra bugetului public.
Potrivit informațiilor prezentate, memorandumul are în vedere operatori economici care desfășoară activități esențiale pentru comunități. Este vorba despre companii aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea administrației publice locale.
Aceste companii activează în 22 de județe ale țării și aplică prevederile OG nr. 26/2013. Actul normativ se referă la întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici.
Companiile vizate trebuie să nu aibă pierderi sau datorii restante
Una dintre condițiile importante pentru aplicarea măsurilor este situația financiară a operatorilor economici. Companiile vizate nu trebuie să fi înregistrat pierderi sau plăți restante.
Astfel, Guvernul permite creșterea cheltuielilor salariale doar în cazul operatorilor care pot susține aceste majorări din propriile venituri. Măsura este prezentată ca fiind legată de nevoia de personal în domenii publice importante.
Memorandumul vizează atât majorarea salariilor, cât și ocuparea posturilor vacante existente la finalul anului 2025. În anumite situații, documentul permite și creșterea numărului de angajați, dacă dezvoltarea activității impune acest lucru.
Practic, autoritățile urmăresc să asigure continuitatea serviciilor publice locale. În multe dintre aceste domenii, lipsa personalului poate afecta direct comunitățile.
Ce servicii publice sunt incluse în memorandum
În comunicatul referitor la memorandum sunt enumerate mai multe domenii considerate esențiale pentru funcționarea comunităților locale. Acestea includ servicii de utilități, transport public, administrarea piețelor, termoficare, gospodărire urbană și alte activități de interes public local.
„Creşterile salariale şi de personal sunt determinate de caracterul esenţial al activităţilor desfăşurate de operatorii economici vizaţi, activităţi care privesc, după caz, servicii comunitare de utilităţi publice, alimentare cu apă, canalizare, transport public local, administrarea domeniului public, administrarea pieţelor, gospodărire urbană, servicii comunale, termoficare, administrarea zonelor libere, administrarea aeroporturilor şi alte activităţi de interes public local. În cazul acestor operatori, continuitatea activităţii este direct legată de capacitatea de a asigura personalul necesar pentru prestarea serviciilor publice, pentru respectarea obligaţiilor contractuale asumate şi pentru realizarea activităţilor delegate ori atribuite de autorităţile administraţiei publice locale”, se explică în comunicat.
Prin această formulare, Guvernul justifică necesitatea măsurilor prin rolul acestor operatori în viața de zi cu zi a cetățenilor. Alimentarea cu apă, canalizarea, transportul local sau termoficarea sunt servicii care trebuie să funcționeze constant.
De aceea, lipsa personalului sau imposibilitatea păstrării angajaților poate produce blocaje în furnizarea serviciilor. În acest context, majorările salariale sunt prezentate ca o măsură de susținere a activităților publice locale.
Valoarea măsurilor depășește 85 de milioane de lei
Valoarea totală a măsurilor propuse este de peste 85,5 milioane de lei. Suma include atât cheltuielile aferente majorărilor salariale, cât și costurile pentru ocuparea posturilor vacante sau înființate.
Din această sumă, 31,3 milioane de lei reprezintă cheltuieli pentru majorarea salariilor cu indicele mediu de creștere a prețurilor. Această componentă vizează 29 de operatori economici.
Alte 34,5 milioane de lei sunt destinate ocupării unui număr de 699 de posturi vacante. Aceste posturi sunt prevăzute pentru 25 de operatori economici.
De asemenea, 19,6 milioane de lei reprezintă cheltuieli pentru ocuparea unui număr de 384 de posturi înființate. Această măsură se aplică pentru 15 operatori economici.
Cheltuielile vor fi reflectate în bugetele de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici. Aplicarea măsurilor se va face în condițiile legii, cu respectarea regulilor privind disciplina financiară și guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Romgaz a beneficiat anterior de un memorandum separat
Guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat în luna mai și un memorandum referitor la angajații Romgaz. Potrivit acelui document, salariații companiei vor beneficia de o majorare salarială de 6,5%, începând cu 1 iunie 2026.
În memorandum se precizează că Romgaz s-a poziționat ca lider investițional în perioada ianuarie 2022–2025. Compania ar fi realizat aproximativ 52% din valoarea totală a investițiilor cumulate ale principalelor cinci companii de stat din energie.
Este vorba despre ROMGAZ, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Transelectrica. În acest context, majorarea salarială a fost legată de rolul companiei în sectorul energetic și de proiectele de investiții aflate în derulare.
Unul dintre proiectele importante menționate este Neptun Deep. Acesta prevede obținerea primei producții de gaze naturale în 2027, cu o cotă ROMGAZ de 50%.
Investițiile necesare în 2026, pentru cota ROMGAZ de 50%, sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de lei. Producția anuală estimată, aferentă cotei companiei, este de circa 4 miliarde de metri cubi pe an.
Noile măsuri aprobate pentru cei 36 de operatori economici vin în același context al presiunii asupra companiilor publice de a-și păstra personalul și de a asigura continuitatea serviciilor. Diferența este că, în acest caz, operatorii vizați sunt legați direct de administrațiile publice locale și de serviciile de bază pentru comunități.
