Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a pus în dezbatere un proiect de normă care modifică modul în care sunt evaluate activele și calculat riscul fondurilor de pensii private din România. Reglementarea vizează calculele de risc, includerea dividendelor de încasat în categoria activelor și stabilirea unor noi ponderi pentru instrumentele financiare în care sunt plasați banii pensionarilor.
Proiectul prevede și un termen ferm pentru administratori. Potrivit textului propus de ASF, aceștia ar avea la dispoziție maximum 90 de zile calendaristice pentru a corecta orice abatere de la gradul de risc declarat în prospect. Documentul vine ca o modificare a vechii Norme nr. 11/2011 și a generat deja reacții critice în industria financiară.
Schimbare majoră pentru pensionarii din România
Conform proiectului, acțiunile tranzacționate pe piețele reglementate din România, din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European ar urma să aibă o pondere de 30% în evaluarea riscului. Fondurile monetare ar fi cotate la 75%, fondurile de obligațiuni la 50%, iar alte categorii de fonduri și ETF-uri la 25%.
Această ierarhie a stârnit principala obiecție a specialiștilor: în noua formulă, o acțiune individuală ajunge să fie tratată ca fiind mai puțin riscantă decât un fond diversificat sau decât o obligațiune. Pentru cei care contribuie la **pensii private**, modul în care este măsurat acest risc nu este un detaliu tehnic, ci elementul care stă la baza evaluării siguranței economiilor lor.
Acuzații dure la adresa ASF
Consultantul George Moț, o voce cunoscută în domeniu, a criticat public proiectul, susținând că acesta ajunge la o concluzie pe care literatura de specialitate o respinge.
„Acțiunile sunt mai sigure decât obligațiunile și fondurile de investiții. Dacă această afirmație ar apărea într-un examen de finanțe sau într-un curs de management al riscului, probabil ar fi considerată greșită. Cu toate acestea, o modificare propusă de ASF pentru fondurile de pensii ajunge exact la această concluzie”, a afirmat George Moț.
Consultantul susține că un fond diversificat sau o obligațiune de stat oferă, prin natura lor, o siguranță mai mare decât acțiunea unei singure companii. El acuză autoritatea că ar urmări mascarea unor probleme de fond prin redefinirea unor termeni, ocolind astfel normele internaționale de management al riscului.
„Este normal ca o acțiune individuală să fie considerată mai sigură decât un fond de investiții diversificat? Sau decât anumite categorii de obligațiuni? În opinia mea, problema este reală. Soluția propusă însă nu rezolvă cauza, ci încearcă să ocolească regulile de management al riscului prin redefinirea lor. Ca autor al metodologiei de calcul al gradului de risc pentru fondurile de pensii, consider că există soluții mult mai logice și mai ușor de justificat decât aceea de a declara că acțiunile sunt mai sigure decât obligațiunile sau fondurile de investiții”, a mai spus consultantul.
Proiectul de normă se află, deocamdată, în faza de dezbatere, însă miza vizează direct economiile a milioane de pensionari. Dacă reglementarea va fi adoptată în forma actuală, modul în care sunt evaluate riscul și activele fondurilor de pensii private din România se va schimba fundamental, motiv pentru care reacțiile din piața financiară sunt așteptate să continue în perioada următoare.






















