Georgescu Dragos
Pe 8 iulie 2026, calendarul ortodox îi prăznuiește pe Sfinții Epictet și Astion. Ei sunt considerați cei mai vechi martiri cunoscuți de pe teritoriul României. Cei doi sfinți au trăit în perioada persecuțiilor declanșate de împăratul Dioclețian și au primit moarte martirică în cetatea antică Halmyris. Darul vindecării și al izbăvirii de necazuri le este atribuit de tradiția Bisericii Ortodoxe. Pe 8 iulie se marchează Cruce neagră în calendarul ortodox.
Calendar ortodox 8 iulie 2026. Cruce neagră miercuri. Ce rugăciune trebuie să spui pentru împliniri
Calendarul greco-catolic îl prăznuiește pe Sfântul Mucenic Procopie. Calendarul romano-catolic îi cinstește pe Sfinții Aquila și Priscilla, soți mucenici.
Sfinții Epictet și Astion au trăit în perioada persecuțiilor împotriva creștinilor declanșate de împăratul roman Dioclețian (284–305). A fost una dintre cele mai dure perioade de prigoană a creștinismului din Imperiul Roman. Mii de credincioși au ales martiriul în locul lepădării de Hristos.
Sfântul Epictet era originar din Răsărit și fusese hirotonit preot. A primit de la Dumnezeu darul vindecării orbilor, al șchiopilor și al celor demonizați. Era cunoscut pentru minunile săvârșite și pentru predicile sale prin care îi îndemna pe oameni să renunțe la zeii păgâni.
Sfântul Astion era nepotul senatorului roman Iulian. S-a convertit la creștinism după întâlnirea cu preotul Epictet. Convertirea unui nobil roman la creștinism era un act de curaj excepțional în acea vreme de persecuție. Împreună, cei doi au ajuns în cetatea Halmyris, cunoscută în Antichitate și sub numele de Almyra.
La rândul lui, Astion a primit darul facerii de minuni. A vindecat un om demonizat. A salvat și viața unui bărbat care căzuse de la înălțime și era muribund. Faima minunilor lor s-a răspândit rapid în cetate și a atras atenția autorităților romane.
Întemnițarea și chinurile îndurate pentru credință
În cetatea Halmyris a sosit comandantul Latronianus. A aflat că doi străini îi îndemnau pe locuitorii cetății să renunțe la zeii păgâni. Cei doi predicau întoarcerea spre Hristos. Deranjat de influența lor, a ordonat întemnițarea și supunerea lor la chinuri cumplite.
Cu toate suferințele îndurate, Epictet și Astion au rămas dârji în credință. Nu au renunțat la Hristos. Hotărârea lor îl uimea și îl înfuria totodată pe comandantul roman.
Latronianus a poruncit ca sfinților să nu li se dea nici hrană, nici apă timp de 30 de zile. Nicio privațiune nu le-a slăbit credința. Și această grea încercare a fost depășită cu statornicie.
Văzând că nimic nu îi poate clinti, comandantul a poruncit decapitarea lor. Uciderea Sfinților Epictet și Astion a avut loc pe data de 8 iulie.
Minunea trupurilor și descoperirea crieptei martirice
După ce au fost uciși, trupurile celor doi sfinți au devenit albe ca zăpada. Credincioșii care se atingeau de ele primeau vindecare, potrivit tradiției Bisericii.
Odată cu Edictul de la Milano din anul 313, persecuțiile împotriva creștinilor au încetat. Moaștele Sfinților Epictet și Astion au fost așezate în cripta bazilicii episcopale din Halmyris. Urmele lor au rămas acolo vreme de aproape șaptesprezece secole.
Abia în august 2001, în urma cercetărilor arheologice desfășurate la Halmyris, cripta martirică a fost descoperită. Sfintele moaște au fost identificate și depuse ulterior în Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
Unde se află astăzi moaștele primilor martiri din România
În prezent, moaștele Sfinților Epictet și Astion se află la Mănăstirea Halmyris, în județul Tulcea. Mănăstirea poartă numele cetății antice unde cei doi martiri și-au dat viața pentru credința lor. La Constanța au rămas doar câteva părticele din sfintele moaște.
Credincioșii din Dobrogea și din întreaga țară vin în pelerinaj la Mănăstirea Halmyris. Ei se închină la moaștele primilor martiri creștini cunoscuți de pe pământ românesc. Sfinții Epictet și Astion sunt considerați ocrotitorii ținutului Dobrogei, alături de Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip.
Rugăciunea grabnic ajutătoare către Sfinții Epictet și Astion
De ziua lor, credincioșii se roagă Sfinților Epictet și Astion să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru izbăvirea de necazuri, boli și primejdii. Sunt cerute iertarea de păcate și vindecarea trupească și sufletească. Rugăciunea îi amintește pe cei doi sfinți ca pe vindecătorii care, prin puterea lui Dumnezeu, au tămăduit bolnavi și au săvârșit minuni.
Credincioșii sunt îndemnați să urmeze pilda de credință și statornicie a celor doi martiri. Rugăciunea cheamă ajutorul sfinților pentru biruința asupra păcatelor și dobândirea virtuților care duc spre Împărăția cerească. Sfinții Epictet și Astion rămân, la aproape 1.700 de ani de la moartea lor, o pildă vie a credinței nestrămutate.
„Sfinților Mucenici Epictet și Astion, căutați acum spre noi, cei ce cu umilință cădem înaintea sfintei voastre icoane și cinstim sfintele voastre moaște și, ca unii ce v-ați învrednicit de mare cinste înaintea Atotputernicului Dumnezeu, rugați-vă Acestuia să ne izbăvească de toate necazurile și primejdiile și să dea iertare de păcate sufletelor noastre. Și, ca cei ce sunteți podoaba și ocrotitorii ținutului Dobrogei, împreună cu Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip, purtați de grijă mulțimii credincioșilor ce vă aduc vouă cinstire.
Primiți acum prinosul nostru de dragoste, laudă și mulțumire către Milostivul Dumnezeu și, prin darul Celui Atotputernic, vindecați bolile noastre sufletești și trupești, după cum ați vindecat și copila acelui mare dregător. Și, precum în timpul vieții voastre ați vindecat mulțime de oameni, asemenea vindecați și sufletele noastre cele asuprite de patimi și dureri.
Și, după cum prin viața curată, credința și sfânta nevoință ați biruit puterea vrăjmașilor diavoli și ați câștigat mila Dumnezeului nostru Celui în Treime slăvit, așa și pe noi întăriți-ne în credință și ajutați-ne să fim biruitori în lupta cu păcatul, spre câștigarea virtuților în locașurile cerești. Ca împreună cu voi să cântăm lui Hristos Dumnezeu în Împărăția cea fără de sfârșit, că Lui I se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață Făcătorul Lui Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”
