Grigore Madalina
Începând cu 20 iulie 2026, o parte importantă a perioadei de tranziție prevăzute de Uniunea Europeană pentru eliminarea bisfenolului A din materialele care intră în contact cu alimentele ajunge la final. Schimbarea îi vizează în primul rând pe producători, importatori și comercianți, care trebuie să se asigure că noile ambalaje introduse pe piață respectă cerințele europene.
Regulamentul european privind bisfenolul A, cunoscut sub prescurtarea BPA, a intrat în vigoare la 20 ianuarie 2025. Pentru majoritatea produselor de unică folosință care intră în contact cu alimentele a fost stabilită o perioadă generală de tranziție de 18 luni, care se încheie la 20 iulie 2026. Există însă și unele categorii de ambalaje și articole pentru care termenul este mai lung.
Consumatorii ar putea observa treptat schimbări de ambalaj, etichete diferite sau înlocuirea unor produse cu versiuni conforme. Totuși, nu este de așteptat ca toate produsele vizate să fie retrase brusc de pe rafturi într-o singură zi.
Ce se schimbă de la 20 iulie 2026
Regulamentul european interzice, ca regulă generală, utilizarea și introducerea pe piața Uniunii Europene a bisfenolului A în anumite materiale și articole destinate contactului cu alimentele.
Pentru majoritatea articolelor finale de unică folosință fabricate în conformitate cu vechile reguli, termenul general până la care acestea mai pot fi introduse pe piață este 20 iulie 2026. După această dată, producătorii și importatorii trebuie să folosească soluții conforme cu noile cerințe, cu excepția categoriilor pentru care au fost stabilite derogări sau perioade de tranziție mai lungi.
Este importantă diferența dintre introducerea pe piață și vânzarea produselor care se află deja în circuitul comercial.
Produsele și ambalajele care au fost fabricate și introduse legal pe piață înainte de expirarea termenului pot continua, în anumite condiții, să circule și să fie vândute până la epuizarea stocurilor. Regulile europene nu prevăd retragerea automată, în bloc, a tuturor produselor deja existente în magazine.
Prin urmare, data de 20 iulie 2026 marchează în principal o schimbare pentru noile loturi și pentru activitatea producătorilor, nu dispariția imediată a tuturor ambalajelor vechi.
Ce este bisfenolul A și unde a fost folosit
Bisfenolul A este un compus chimic utilizat de mai multe decenii la fabricarea anumitor materiale plastice și rășini epoxidice.
Aceste materiale au fost folosite pentru realizarea unor recipiente și ambalaje destinate alimentelor și băuturilor. BPA a putut fi întâlnit în anumite materiale plastice din policarbonat, în unele recipiente reutilizabile și în straturile de protecție aplicate în interiorul conservelor și dozelor metalice.
Rășinile epoxidice au fost utilizate pentru a împiedica contactul direct dintre produsul alimentar și metalul ambalajului. Astfel de straturi de protecție au contribuit la prevenirea coroziunii și la menținerea produsului în condiții corespunzătoare.
BPA nu este prezent în toate ambalajele din plastic și nici în toate conservele. Tipul materialului depinde de producător, de tehnologia folosită și de produsul ambalat.
Comisia Europeană a decis extinderea restricțiilor după evaluările privind expunerea consumatorilor și posibilele efecte asupra sănătății. Interdicția se aplică materialelor care intră în contact cu alimentele, incluzând anumite materiale plastice, acoperiri, adezivi, cauciucuri și alte categorii reglementate.
Ce produse pot fi vizate în magazine
Noile reguli nu interzic alimentele sau băuturile în sine. Ele vizează materialele și ambalajele care intră în contact cu produsele alimentare.
Printre articolele care pot intra sub incidența regulamentului se numără anumite:
- conserve alimentare cu strat interior pe bază de rășini;
- doze metalice pentru băuturi;
- recipiente din plastic pentru alimente;
- sticle și recipiente reutilizabile;
- caserole;
- pahare și alte articole de servire;
- echipamente și componente utilizate în procesarea sau depozitarea alimentelor.
Nu toate produsele din aceste categorii conțin BPA. Numeroși producători au trecut deja la materiale alternative sau comercializează de mai mult timp ambalaje etichetate fără BPA.
Din acest motiv, efectele vor fi diferite de la un brand la altul. Unele companii nu vor avea nevoie de schimbări importante, în timp ce altele trebuie să adapteze compoziția ambalajelor sau liniile de producție.
De ce unele produse ar putea lipsi temporar
Înlocuirea unui ambalaj nu presupune doar schimbarea unui recipient cu altul.
Producătorii trebuie să identifice un material alternativ care să fie sigur, rezistent și potrivit pentru produsul respectiv. Ambalajul trebuie să protejeze alimentul, să reziste la transport, variații de temperatură și depozitare și să respecte cerințele privind migrarea substanțelor în produs.
În unele situații, sunt necesare teste suplimentare, ajustări tehnice și modificarea echipamentelor de producție.
Dacă un producător nu finalizează la timp procesul de adaptare, livrările unui anumit produs pot fi reduse sau amânate. În asemenea cazuri, unele sortimente ar putea lipsi temporar din anumite magazine.
Aceasta nu înseamnă însă că va exista o dispariție generalizată a conservelor, dozelor sau recipientelor din plastic.
Marile companii au avut la dispoziție perioada de tranziție pentru a se pregăti, iar regulamentul a fost adoptat tocmai cu termene care să permită adaptarea industriei.
Comisia Europeană a precizat că pentru majoritatea produselor a fost acordată o perioadă de eliminare treptată de 18 luni, în timp ce pentru anumite articole mai dificil de înlocuit au fost stabilite termene mai lungi.
Unele categorii au termen până în 2028
Data de 20 iulie 2026 nu reprezintă termenul final pentru absolut toate articolele care intră în contact cu alimentele.
Regulamentul prevede perioade de tranziție extinse pentru anumite ambalaje de unică folosință, inclusiv pentru unele produse în care înlocuirea stratului protector este mai dificilă din punct de vedere tehnic.
Pentru anumite ambalaje folosite la conservarea fructelor, legumelor sau produselor acvatice, introducerea pe piață poate fi permisă până la 20 ianuarie 2028, dacă sunt respectate condițiile stabilite în regulament.
Există termene distincte și pentru unele articole reutilizabile. În funcție de categoria produsului, perioadele de tranziție pot ajunge până în 2027 sau chiar 2029.
Aceste excepții arată că aplicarea regulamentului este etapizată și că nu toate ambalajele sunt tratate identic.
Produsele deja aflate pe rafturi nu devin automat ilegale
Consumatorii nu trebuie să creadă că, după 20 iulie, produsele aflate deja în magazine devin automat periculoase sau ilegale.
Regulamentul urmărește eliminarea treptată a BPA din noile materiale și articole introduse pe piață. Nu presupune, în mod automat, distrugerea tuturor stocurilor existente.
Un produs introdus legal în circuitul comercial înainte de expirarea perioadei de tranziție poate continua să fie distribuit și comercializat, în limitele prevăzute de normele europene.
Din această cauză, pentru o perioadă, pe rafturi pot exista simultan produse cu ambalaje vechi și produse cu ambalaje noi.
Trecerea va fi graduală. Pe măsură ce loturile vechi se epuizează, acestea vor fi înlocuite cu versiuni conforme.
Ce vor observa consumatorii
Cele mai vizibile schimbări pot apărea la designul ambalajelor.
Unele recipiente pot avea o formă diferită, alt tip de capac, o greutate ușor modificată sau un strat interior realizat dintr-un material alternativ.
Producătorii pot actualiza și informațiile tehnice sau mențiunile de pe etichetă.
În anumite cazuri, consumatorii pot observa formule precum „fără BPA” sau „BPA free”. Totuși, absența unei asemenea mențiuni nu înseamnă automat că ambalajul este neconform. Obligațiile privind compoziția și documentele de conformitate îi privesc în principal pe operatorii economici și autoritățile de control.
Este posibil ca unele produse să fie relansate într-un ambalaj complet nou, chiar dacă alimentul din interior rămâne neschimbat.
În alte cazuri, schimbarea poate fi aproape imposibil de observat fără informații oferite de producător.
Prețurile ar putea fi influențate
Adaptarea proceselor de producție poate genera costuri suplimentare.
Producătorii pot fi nevoiți să cumpere materiale noi, să modifice echipamente, să efectueze teste și să obțină documente de conformitate.
O parte dintre aceste costuri ar putea fi reflectată în prețurile finale, însă impactul nu va fi același pentru toate produsele.
Companiile care au făcut deja tranziția la ambalaje fără BPA vor fi mai puțin afectate. Pentru cele care trebuie să schimbe rapid tehnologia, costurile pot fi mai mari.
Prețul unui produs este influențat însă de numeroși factori, precum materiile prime, energia, transportul, taxele și politica retailerului. Nu se poate afirma că toate produsele vizate se vor scumpi automat de la 20 iulie.
De ce a decis Uniunea Europeană eliminarea BPA
Decizia Comisiei Europene a urmat reevaluării expunerii populației la bisfenolul A.
Autoritățile europene au urmărit reducerea contactului consumatorilor cu această substanță prin intermediul alimentelor și băuturilor ambalate.
Comisia a explicat că interdicția privește utilizarea BPA în ambalaje și alte materiale care intră în contact cu alimentele, precum acoperirile aplicate cutiilor metalice și anumite produse din plastic.
Măsura extinde restricțiile care existau deja în Uniunea Europeană pentru anumite produse destinate sugarilor și copiilor mici.
Regulamentul vizează și alte tipuri de bisfenoli sau derivați clasificați pentru anumite proprietăți periculoase, pentru a evita înlocuirea BPA cu substanțe similare care ar putea ridica probleme comparabile.
Ce obligații au producătorii și importatorii
Companiile trebuie să demonstreze că materialele și articolele introduse pe piață respectă cerințele regulamentului.
În funcție de tipul produsului, pot fi necesare declarații de conformitate, documente tehnice și teste de laborator.
Producătorii trebuie să controleze atât materia primă, cât și procesul de fabricație. Importatorii au obligația de a verifica produsele aduse din afara Uniunii Europene.
Retailerii trebuie, la rândul lor, să colaboreze cu furnizorii și să se asigure că produsele puse în vânzare provin din circuitul legal.
Autoritățile naționale pot efectua controale, pot solicita documente și pot preleva probe pentru analiză.
Un produs neconform poate fi oprit de la comercializare sau retras, în funcție de situație și de riscul constatat.
Ce trebuie să facă magazinele după 20 iulie
Magazinele nu trebuie să golească rafturile la miezul nopții dintre 19 și 20 iulie.
Comercianții trebuie să poată demonstra originea și momentul introducerii pe piață a produselor din stoc. De asemenea, trebuie să se asigure că loturile noi furnizate după expirarea perioadei de tranziție respectă regulile aplicabile.
În practică, retailerii vor lucra cu producătorii și distribuitorii pentru actualizarea documentației.
Unele lanțuri comerciale pot înlocui anticipat produsele sau pot cere furnizorilor garanții suplimentare privind conformitatea ambalajelor.
Altele vor comercializa stocurile existente și vor introduce treptat noile versiuni.
Pot consumatorii verifica dacă un produs conține BPA
Pentru anumite recipiente, producătorul poate menționa pe ambalaj că produsul este fără BPA.
Consumatorii pot consulta și site-ul producătorului sau informațiile tehnice disponibile pentru produs.
Simbolurile de reciclare de pe plastic nu oferă însă întotdeauna un răspuns sigur privind prezența BPA. Un cod de material indică tipul general de plastic, dar nu dezvăluie automat toate substanțele folosite în fabricație.
În cazul conservelor și dozelor metalice, compoziția stratului interior nu este, de regulă, vizibilă.
Respectarea regulamentului trebuie garantată de producători, importatori și comercianți și verificată de autorități. Consumatorul nu este obligat să analizeze singur compoziția chimică a fiecărui ambalaj.
Cum pot fi folosite în siguranță recipientele din plastic
Indiferent de data noilor reguli, recipientele trebuie utilizate conform instrucțiunilor producătorului.
Un ambalaj de unică folosință nu ar trebui reutilizat în mod repetat dacă nu a fost conceput pentru acest scop.
Recipientele deteriorate, crăpate sau deformate trebuie înlocuite.
Nu toate materialele plastice sunt potrivite pentru încălzire. Recipientele nu trebuie introduse în cuptorul cu microunde decât dacă producătorul indică în mod clar că pot fi folosite astfel.
Temperaturile ridicate, uzura și zgârieturile pot afecta proprietățile unui material.
Pentru păstrarea alimentelor fierbinți, consumatorii pot alege recipiente special destinate acestui scop, inclusiv variante din sticlă sau oțel inoxidabil.
Nu este nevoie de cumpărături făcute în grabă
Anunțul privind schimbarea regulilor poate crea impresia că anumite produse trebuie cumpărate urgent înainte să dispară.
Nu există însă motive pentru formarea unor stocuri în gospodării.
Regulamentul nu interzice conservele, băuturile la doză sau recipientele alimentare. El impune schimbarea anumitor materiale folosite la fabricarea ambalajelor.
Produsele vor continua să existe, dar pot fi vândute în ambalaje noi.
Chiar dacă un anumit sortiment lipsește temporar, există șanse mari să reapară după ce producătorul finalizează tranziția sau să fie înlocuit cu o alternativă.
Data de 20 iulie marchează o tranziție, nu o retragere generală
Schimbarea aplicabilă din 20 iulie 2026 este importantă, dar trebuie înțeleasă corect.
Pentru majoritatea articolelor alimentare de unică folosință, se încheie perioada generală în care noile produse fabricate conform regulilor anterioare puteau fi introduse pe piața Uniunii Europene.
Produsele aflate deja legal în circuitul comercial nu dispar automat. Unele pot continua să fie vândute până la epuizarea stocurilor, iar anumite categorii beneficiază de perioade de tranziție mai lungi.
Consumatorii pot observa modificări de ambalaj și, punctual, întârzieri în aprovizionare. Totuși, nu există indicii că magazinele vor rămâne fără categorii întregi de produse.
Obiectivul regulamentului este ca noile ambalaje și materiale care intră în contact cu alimentele să nu mai fie fabricate cu BPA, cu excepțiile strict prevăzute de legislația europeană.
