Loredana Ionescu
Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a oferit noi informații despre incidentele produse în Marea Neagră, după explozia unei drone maritime în Portul Constanța. Oficialul a declarat că autoritățile române au identificat și au distrus alte cinci obiecte sau resturi de drone aflate pe mare, unele dintre acestea având încărcătură explozivă.
Potrivit ministrului, patru dintre cazuri ar fi fost înregistrate înaintea incidentului din Portul Constanța, iar unul s-ar fi produs ulterior. Declarațiile ridică noi întrebări referitoare la mecanismele de supraveghere a litoralului românesc, la responsabilitățile instituțiilor implicate și la modul în care autoritățile reacționează atunci când astfel de dispozitive ajung în apropierea infrastructurii civile.
Incidentul principal a avut loc pe 5 iunie 2026, când o dronă maritimă a explodat în Dana 78 a Portului Constanța. Ministerul Apărării Naționale a precizat ulterior că nu au existat victime, iar personalul din zonă a fost evacuat înainte de producerea exploziei.
Alte cinci drone au fost descoperite pe mare
Radu Miruță a confirmat că incidentul din Portul Constanța nu a fost un caz izolat. În alte cinci situații, autoritățile au observat pe mare resturi sau dispozitive considerate periculoase, care au fost ulterior neutralizate.
„Au fost resturi de dronă observate pe mare care au fost distruse, unele dintre ele au avut explozibil, altele nu. Înainte de aceasta. S-ar putea ca unul să fi fost după incident”, a declarat Radu Miruță.
Conform explicațiilor oferite de acesta, patru dintre obiectele respective ar fi fost descoperite înainte de explozia din Portul Constanța. Un al cincilea caz ar fi avut loc după incident, însă ministrul nu a prezentat detalii suplimentare despre momentul exact, zona în care a fost găsită drona sau instituțiile care au participat la intervenție.
Informația potrivit căreia unele dispozitive aveau explozibil arată că acestea puteau reprezenta un pericol real pentru nave, echipaje, instalații portuare sau pentru persoanele aflate în apropierea litoralului.
În astfel de situații, neutralizarea controlată este necesară pentru evitarea unei detonări neprevăzute. Identificarea și distrugerea obiectelor se realizează, în general, prin intervenția echipelor specializate, după stabilirea unei zone de siguranță.
Marea Neagră a devenit, în ultimii ani, un spațiu expus riscurilor generate de războiul din Ucraina. Mine marine, drone și alte obiecte militare pot ajunge în derivă din cauza condițiilor meteorologice, a defecțiunilor tehnice sau a acțiunilor de bruiaj electronic.
Cine răspunde de securitatea Portului Constanța
Întrebat de ce Armata Română nu a prezentat imediat un raport public complet despre explozia dronei, Radu Miruță a explicat că paza Portului Constanța, în timp de pace, nu se află în responsabilitatea directă a Ministerului Apărării.
„Armata Română nu face paza Portului Constanța pe timp de pace. Armata Română este una dintre entitățile statului român care, pe timp de pace, în astfel de situații, când i se solicită sprijinul, intervine. Există entități ale statului român care, conform legii, au responsabilitate pe timp de pace pentru așa ceva”, a afirmat Radu Miruță.
Declarația ministrului evidențiază împărțirea atribuțiilor între instituțiile statului. Într-un port civil și comercial, responsabilitățile privind securitatea, intervenția și gestionarea situațiilor de urgență sunt distribuite între mai multe structuri.
În funcție de natura incidentului, pot fi implicate administrația portuară, Garda de Coastă, Poliția de Frontieră, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Autoritatea Navală Română, serviciile de securitate și structurile Ministerului Apărării.
Armata poate interveni atunci când este solicitată sau când natura pericolului intră în atribuțiile sale directe. În cazul dispozitivelor militare, al minelor sau al dronelor cu explozibil, sprijinul specialiștilor militari poate deveni esențial.
Ministrul a precizat că le-a solicitat reprezentanților Forțelor Navale și Forțelor Terestre să ia toate măsurile considerate necesare, chiar dacă responsabilitatea directă nu le aparține.
„I-am rugat pe colegii mei de la Forțele Navale și de la Forțele Terestre, chiar dacă responsabilitatea nu este țintită asupra lor, este vorba despre statul român, să ia toate măsurile pe care le consideră posibile”, a declarat oficialul.
De ce nu au intervenit navele militare aflate în port
Radu Miruță a fost întrebat și de ce navele aflate în portul militar Constanța nu au intervenit imediat, în cazul în care drona fusese observată în apropiere.
Ministrul a explicat că simpla prezență a unei nave sau a unei unități militare într-o zonă nu înseamnă că aceasta poate acționa automat, fără să primească o misiune și fără să existe o solicitare oficială.
„Pentru că nu sunt în misiune. O mașină de pompieri în garaj nu stinge focul la kilometri distanță dacă nu este în misiune de a face asta”, a afirmat Radu Miruță.
Prin această comparație, ministrul a încercat să explice modul în care funcționează lanțul de comandă și procedurile instituționale. Echipamentele și personalul militar nu pot fi mobilizate în orice împrejurare doar pentru că se află în apropierea unui incident.
Înaintea unei intervenții trebuie stabilită natura pericolului, autoritatea competentă, zona de acțiune și misiunea concretă. În același timp, incidentele cu drone maritime pot evolua rapid, ceea ce pune presiune asupra autorităților pentru a comunica și a lua decizii într-un interval foarte scurt.
Radu Miruță a subliniat însă că militarii români acordă sprijin de fiecare dată când sunt solicitați de structurile competente.
„Militarii Armatei Române când sunt solicitaţi pentru a oferi sprijin pentru situaţii care nu sunt în directa lor responsabilitate, niciodată nu vor întoarce capul şi vor spune că nu ţine de noi. Vor reacţiona şi vor sprijini cu maximul posibil”, a spus Radu Miruță.
Ce s-a întâmplat în ziua exploziei
Drona maritimă din Portul Constanța a fost observată în dimineața zilei de 5 iunie 2026. Potrivit informațiilor prezentate ulterior de Ministerul Apărării, obiectul plutitor se afla în zona Danei 78.
Primele informații ar fi fost transmise în jurul orei 6:20, când Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare a semnalat prezența unui obiect suspect. Drona a explodat în jurul orei 10:27, după evacuarea personalului aflat în apropiere.
Ministerul Apărării din Ucraina a informat partea română că pierduse controlul asupra a patru drone maritime aflate în Marea Neagră. Autoritățile ucrainene au susținut că dispozitivele fuseseră afectate de acțiuni de război electronic și urmau să intre într-o secvență de autodetonare.
Avertizarea transmisă României a permis evacuarea persoanelor din zona în care se afla drona. Explozia nu a provocat victime, însă incidentul a determinat instituirea unor măsuri extinse de siguranță.
Zona portuară a fost verificată, iar nave și aeronave au participat la operațiunile de căutare a altor obiecte periculoase. Peste 1.000 de persoane ar fi fost evacuate preventiv din anumite zone ale litoralului și Deltei Dunării, iar restricțiile au fost ridicate după ce autoritățile au stabilit că nu mai exista un pericol imediat.
Partea ucraineană a răspuns ulterior unui set de 14 întrebări transmise de ministrul român al Apărării, referitoare la traseul dronelor, momentul pierderii controlului și circumstanțele producerii incidentului.
Sursa foti: Arhivă
