Loredana Ionescu
Consiliul General al Municipiului București a aprobat demararea procedurilor necesare pentru solicitarea insolvenței Societății de Transport București. Decizia a fost luată marți, la mai puțin de 24 de ore după ce primarul general Ciprian Ciucu a anunțat public că STB se află într-o situație financiară critică și că societatea funcționează, în realitate, într-un „faliment nedeclarat”.
Prin hotărârea adoptată, Adunarea Generală a Acționarilor STB a fost mandatată să solicite Consiliului de Administrație al companiei declanșarea procedurii de insolvență. Pentru proiect au votat 39 de consilieri generali, iar șapte s-au abținut.
Edilul Capitalei a încercat să transmită că această măsură nu trebuie interpretată drept o oprire a transportului public. Ciprian Ciucu a susținut că serviciul de transport trebuie să continue, iar călătorii și salariații trebuie protejați, STB fiind o companie de utilitate publică esențială pentru funcționarea orașului.
Totuși, intrarea în insolvență poate aduce o reorganizare amplă. Vor fi analizate cheltuielile, contractele, datoriile, structura de personal și facilitățile oferite în prezent călătorilor. În același timp, vor continua discuțiile privind disponibilizările din zona administrativă.
Consiliul General a aprobat demararea procedurii de insolvență
Proiectul a fost discutat într-o ședință organizată în format hibrid. Primarul general a prezentat situația financiară a societății și a avertizat că problemele STB pot afecta inclusiv bugetul Primăriei Municipiului București.
Consilierii generali au aprobat mandatul prin care Adunarea Generală a Acționarilor trebuie să ceară conducerii societății să facă demersurile legale pentru intrarea în insolvență.
Votul din Consiliul General nu înseamnă însă că STB se află deja oficial în insolvență. Este vorba despre aprobarea unei etape administrative necesare pentru ca societatea să poată depune cererea la Tribunalul București.
Procedura poate fi deschisă numai printr-o hotărâre a instanței. Judecătorul-sindic va verifica documentele financiare și va stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Până la pronunțarea instanței, compania își desfășoară activitatea în regimul actual.
Ciprian Ciucu vorbește despre un „faliment nedeclarat”
Primarul Capitalei a descris situația STB drept extrem de gravă. Potrivit acestuia, societatea a acumulat datorii importante și nu mai poate continua în aceeași formă fără o intervenție majoră.
Ciprian Ciucu a afirmat că problemele companiei nu sunt recente și că deciziile greșite de management au contribuit la agravarea situației financiare.
Edilul și-a asumat o parte din răspunderea politică în numele PNL, partid din care face parte, însă a precizat că nu a participat direct la deciziile luate anterior în interiorul societății.
„Îmi asum pentru PNL o vină pentru ce s-a întâmplat la STB, dar nu am participat la decizii, iar cei vinovați au fost înlăturați ieri. PNL București a fost condus din altă parte decât de unde era normal”, a declarat primarul general, potrivit Click!
Ciprian Ciucu a mai spus că legislația obligă autoritățile să protejeze atât călătorii, cât și salariații, având în vedere rolul public al societății.
„Legile actuale ne obligă ca, la o eventuală insolvență, să protejăm călătorii și salariații, fiind o instituție de utilitate publică”, a precizat edilul.
Primarul promite că transportul public nu va fi oprit
Una dintre principalele temeri ale bucureștenilor este legată de posibilitatea ca insolvența să afecteze circulația autobuzelor, tramvaielor și troleibuzelor.
Primarul general a dat asigurări că serviciul public va continua. STB deservește zilnic sute de mii de călători și reprezintă una dintre infrastructurile esențiale ale Capitalei.
În cazul deschiderii procedurii, activitatea societății nu se oprește automat. Compania poate continua să funcționeze în perioada de observație, sub supravegherea administratorului judiciar.
Scopul insolvenței nu este doar recuperarea datoriilor de către creditori. Procedura poate oferi societății o șansă de reorganizare, dacă se stabilește că activitatea sa poate deveni sustenabilă.
Transportul public este un serviciu indispensabil. O eventuală reducere severă a activității ar produce efecte majore asupra traficului, economiei locale și funcționării instituțiilor.
De aceea, autoritățile susțin că soluțiile de reorganizare trebuie să mențină serviciile necesare călătorilor.
Disponibilizările ar urma să vizeze personalul TESA
Situația salariaților rămâne una dintre cele mai sensibile teme. Conducerea Primăriei și managementul STB discută de mai multe luni despre reducerea cheltuielilor de personal.
Ciprian Ciucu a declarat că, la începutul anului, a solicitat conducerii STB să discute cu sindicatele și să prezinte un plan de eficientizare.
Planul ar urma să includă și disponibilizări, însă primarul a susținut că acestea nu trebuie să îi vizeze pe șoferi sau pe muncitorii implicați direct în activitatea de transport.
„La începutul anului, am cerut conducerii STB să discute cu sindicatele și să vină cu un plan de eficientizare a activității care să presupună, așa mi-a fost propus, și anumite disponibilizări din zona TESA, deci nu la șoferi și muncitori”, a declarat edilul.
Potrivit acestuia, procesul a avansat foarte lent, iar un plan de reorganizare a fost realizat abia recent, împreună cu sindicatele.
„Nu s-a întâmplat mare lucru de atunci, până acum. Știu că abia săptămâna trecută managementul societății, împreună cu sindicatele, a creat un plan de reorganizare, dar anul deja a trecut. A fost deja pierdut”, a adăugat Ciprian Ciucu.
Negocieri dificile privind salariile compensatorii
Plecările voluntare și concedierile ar fi trebuit să înceapă de la 1 iulie, însă termenul a fost amânat.
Una dintre principalele probleme privește numărul salariilor compensatorii acordate persoanelor care acceptă să plece voluntar.
Contractul colectiv de muncă ar prevedea acordarea a 12 salarii compensatorii. Conducerea STB ar dori însă să ofere cel mult două salarii.
Sindicatele se opun unei reduceri atât de mari și cer respectarea drepturilor prevăzute în contractul colectiv.
Discuțiile sunt complicate și de lipsa unei liste definitive de criterii pentru concedierile din zona TESA.
Reprezentanții salariaților solicită reguli clare, transparente și aplicate uniform. Ei vor să afle ce posturi vor fi eliminate, cum va fi evaluată activitatea și ce măsuri de protecție vor fi oferite persoanelor disponibilizate.
În lipsa unui acord, există riscul apariției unor conflicte de muncă și al unor noi proteste.
Ce urmează după votul Consiliului General
După mandatul primit din partea Consiliului General, Adunarea Generală a Acționarilor trebuie să solicite Consiliului de Administrație adoptarea formală a deciziei de intrare în insolvență.
Conducerea STB va trebui apoi să pregătească documentele cerute de lege și să depună solicitarea la Tribunalul București.
Dosarul va conține date despre datoriile societății, active, contracte, creditori, venituri, cheltuieli și situația angajaților.
Instanța va analiza dacă STB se află în incapacitate de plată și dacă sunt îndeplinite condițiile pentru deschiderea procedurii.
Dacă tribunalul admite cererea, va fi desemnat un administrator judiciar. Acesta va supraveghea activitatea companiei și va analiza posibilitatea reorganizării.
Societatea va intra inițial într-o perioadă de observație. În această etapă se va stabili dacă STB poate fi redresată sau dacă situația financiară este imposibil de corectat.
Administratorul judiciar va analiza întreaga activitate
Odată deschisă procedura, administratorul judiciar va evalua în detaliu compania.
Vor fi analizate contractele încheiate de STB, cheltuielile curente, numărul de angajați și structura administrativă.
Administratorul va verifica și datoriile față de creditori. Potrivit informațiilor prezentate, ANAF este principalul creditor al societății.
În funcție de concluziile analizei, poate fi propus un plan de reorganizare. Acesta poate include renegocierea datoriilor, reducerea cheltuielilor, restructurarea personalului și revizuirea contractelor.
Planul va trebui acceptat de creditori și confirmat de judecătorul-sindic.
Administratorul judiciar nu va acționa independent de instanță. Activitatea sa se va desfășura sub controlul judecătorului-sindic și al creditorilor.
Obiectivul este găsirea unei formule prin care societatea să își continue activitatea și să își achite treptat obligațiile.
Ciucu nu vrea repetarea situației de la RADET
Primarul general a avertizat că reorganizarea STB nu trebuie să repete experiența fostei RADET.
Ciprian Ciucu susține că, în cazul regiei de termoficare, problemele structurale nu au fost rezolvate, iar dificultățile au fost amânate.
„Nu sunt de acord ca reorganizarea STB să se desfășoare la fel cum s-a procedat la RADET, unde totul a fost pus sub preș și nu s-a schimbat nimic în modul de funcționare”, a declarat edilul.
El a avertizat că și compania Termoenergetica, succesoarea RADET, ar putea ajunge la probleme grave dacă nu sunt aplicate reforme reale.
Prin această comparație, primarul a încercat să transmită că insolvența STB trebuie să conducă la schimbări profunde, nu doar la amânarea plății datoriilor.
Reorganizarea ar trebui să vizeze modul de funcționare al societății, sistemul de management, cheltuielile și relația cu furnizorii.
Un creditor important propune reducerea creanței cu 90%
Grampet Group, unul dintre creditorii importanți ai STB, a anunțat că ar putea renunța la 90% din creanța acumulată.
Compania condiționează această măsură de găsirea unei soluții care să permită demararea contractului atribuit în urma licitației din 2019 și gestionarea sustenabilă a obligațiilor financiare ale STB.
Reprezentanții grupului susțin că vor să contribuie la evitarea blocării transportului public și la realizarea proiectului industrial vizat.
„Înțelegem dificultatea situației financiare în care se află STB și impactul pe care o eventuală insolvență l-ar avea asupra transportului public din București”, a transmis compania.
Grampet Group a precizat că este pregătit să renunțe la cea mai mare parte a creanței pentru a face posibilă realizarea proiectului și producerea tramvaielor la Electroputere VFU Pașcani.
O asemenea înțelegere ar putea reduce presiunea financiară asupra STB, însă condițiile concrete trebuie negociate și aprobate în cadrul procedurii.
Gratuitățile pentru călători ar putea fi reanalizate
Intrarea în insolvență poate deschide și discuția privind facilitățile oferite gratuit unor categorii de călători.
Administratorul judiciar va analiza toate cheltuielile societății și sustenabilitatea programelor existente.
În prezent, beneficiază de gratuitate în transportul public de suprafață mai multe categorii de persoane.
Printre acestea se află pensionarii cu domiciliul stabil în București, elevii și persoanele cu dizabilități.
Sunt incluși și donatorii onorifici de sânge, anumite categorii de angajați din instituțiile și serviciile publice de interes local, foștii deținuți politici și persoanele persecutate din motive politice.
De gratuități beneficiază și eroii Revoluției, urmașii acestora, veteranii, invalizii și văduvele de război.
Numărul beneficiarilor este foarte mare. Doar pensionarii cu domiciliul în Capitală depășesc 467.000 de persoane, iar elevii reprezintă peste 66.000 de beneficiari.
Persoanele cu handicap care folosesc aceste facilități sunt peste 18.000, iar veteranii, invalizii și văduvele de război însumează aproximativ 7.800 de persoane.
Facilitățile nu dispar automat
Deschiderea insolvenței nu înseamnă că gratuitățile vor fi eliminate imediat.
Acestea sunt acordate în baza unor acte normative și hotărâri ale autorităților locale. Administratorul judiciar va trebui să analizeze modul în care sunt decontate și impactul lor asupra bugetului societății.
Dacă Primăria acoperă integral costurile călătoriilor gratuite, programele pot fi menținute fără să afecteze suplimentar STB.
Problemele apar atunci când sumele decontate nu acoperă costurile reale sau sunt plătite cu întârziere.
O eventuală modificare a facilităților ar necesita decizii administrative și politice. Administratorul judiciar nu poate elimina automat drepturi stabilite prin lege.
Totuși, în cadrul reorganizării pot fi propuse noi formule de finanțare sau limitare a cheltuielilor.
Autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între protejarea categoriilor vulnerabile și stabilizarea financiară a companiei.
Insolvența nu înseamnă automat falimentul STB
Termenii de insolvență și faliment sunt adesea confundați, însă au semnificații diferite.
Insolvența apare atunci când o companie nu își mai poate achita datoriile ajunse la scadență din fondurile disponibile.
Procedura poate conduce la reorganizare, dacă societatea are șanse reale să își continue activitatea.
Falimentul reprezintă etapa în care reorganizarea nu mai este posibilă, iar activele sunt lichidate pentru plata creditorilor.
În cazul STB, autoritățile susțin că obiectivul este reorganizarea, nu oprirea activității.
Importanța transportului public face improbabilă o lichidare în forma obișnuită aplicată unei companii private.
Totuși, societatea va trebui să demonstreze că poate funcționa pe baze financiare mai sănătoase.
O decizie cu efecte majore pentru București
STB este una dintre cele mai importante societăți publice din Capitală. Compania asigură transportul cu autobuze, tramvaie și troleibuze pe sute de trasee.
Orice dificultate financiară a operatorului poate afecta direct viața locuitorilor.
Transportul public este esențial pentru accesul la locurile de muncă, școli, spitale și instituții.
O reducere a numărului de vehicule sau o scădere a calității serviciilor ar pune o presiune și mai mare asupra traficului rutier.
De aceea, reorganizarea trebuie realizată fără întreruperea activității și fără afectarea siguranței călătorilor.
Primăria trebuie să asigure resursele necesare pentru combustibil, energie, reparații și salarii.
În același timp, conducerea societății va trebui să reducă pierderile și să elimine cheltuielile care nu sunt justificate.
Angajații și călătorii așteaptă clarificări
După votul Consiliului General, rămân numeroase întrebări privind efectele concrete ale procedurii.
Salariații vor să știe câte posturi urmează să fie eliminate și ce compensații vor fi acordate.
Sindicatele solicită garanții că personalul implicat direct în transport nu va fi afectat.
Călătorii sunt interesați de menținerea traseelor, frecvenței vehiculelor și gratuităților.
Creditorii așteaptă un plan clar privind recuperarea datoriilor.
Primăria trebuie să explice ce contribuție financiară va avea în perioada de reorganizare și cum va evita acumularea unor noi obligații.
Următorul pas decisiv va fi depunerea cererii la Tribunalul București. Abia după hotărârea judecătorului-sindic se va putea spune oficial că STB a intrat în insolvență.
Până atunci, societatea își continuă activitatea în regimul actual, iar autobuzele, tramvaiele și troleibuzele ar trebui să circule conform programului.
Sursa foto: Arhivă
