Mirela Loșniță
Dormitul cu fereastra deschisă pare una dintre cele mai simple soluții pentru a răcori camera în nopțile călduroase. Aerul din dormitor pare mai proaspăt, temperatura scade, iar senzația de sufocare dispare. Totuși, această alegere nu este întotdeauna benefică, mai ales pentru persoanele care suferă de alergii, astm, sensibilitate la zgomot sau afecțiuni respiratorii.
Specialiștii atrag atenția că o fereastră lăsată deschisă întreaga noapte permite pătrunderea polenului, a prafului, a particulelor poluante și a zgomotului exterior. În anumite condiții, aerul rece sau foarte umed poate irita căile respiratorii și poate fragmenta somnul.
Asta nu înseamnă că toată lumea trebuie să doarmă obligatoriu cu ferestrele închise. Decizia depinde de anotimp, de calitatea aerului, de temperatura exterioară și de starea de sănătate. Există însă câteva situații în care aerisirea înainte de culcare este mai potrivită decât păstrarea ferestrei deschise până dimineața.
Polenul poate pătrunde direct în dormitor
Unul dintre principalele motive pentru care specialiștii recomandă închiderea ferestrelor pe timpul nopții este expunerea la polen. Acesta poate intra în cameră, se poate depune pe așternuturi, perdele, covoare și mobilier, iar persoana alergică îl va respira timp de mai multe ore.
Rinita alergică poate provoca strănut, congestie nazală, secreții apoase, mâncărimi la nivelul nasului și lăcrimarea ochilor. Simptomele pot deveni mai supărătoare dimineața, după o noapte petrecută într-un dormitor în care alergenii au pătruns prin fereastra deschisă.
Unele recomandări medicale pentru persoanele care suferă de alergie sezonieră includ evitarea dormitului cu fereastra deschisă. Motivul este că anumite plante pot elibera polen în primele ore ale dimineții, iar curenții de aer îl pot transporta direct în locuință.
Problema nu dispare după închiderea ferestrei. Particulele ajunse în cameră se pot fixa pe textile și pot fi ridicate din nou în aer atunci când patul este aranjat sau când persoana se mișcă în timpul somnului.
Cei care se trezesc frecvent cu nasul înfundat, ochii iritați sau episoade de strănut ar trebui să observe dacă simptomele se agravează în nopțile în care fereastra rămâne deschisă.
Aerul rece poate irita căile respiratorii
O altă problemă este pătrunderea aerului rece și uscat. În cazul unei persoane sănătoase, o cameră răcoroasă poate favoriza somnul. Totuși, expunerea directă la un curent de aer rece nu este același lucru cu menținerea unei temperaturi confortabile și constante.
Aerul rece și uscat poate determina îngustarea căilor respiratorii la persoanele sensibile. Acest fenomen poate favoriza apariția tusei, respirației șuierătoare, senzației de apăsare în piept sau dificultăților de respirație. Riscul este mai important în cazul celor care suferă de astm.
Simptomele astmului tind să fie mai intense noaptea sau dimineața devreme. Contactul cu polenul, mucegaiul, praful și aerul rece poate contribui la declanșarea ori agravarea acestora.
Fereastra amplasată chiar lângă pat poate crea un curent care bate ore întregi spre față și gât. Persoana nu se trezește neapărat imediat, însă dimineața poate acuza uscăciune în gât, nas iritat sau tuse.
Nu aerul rece provoacă direct o infecție respiratorie. Răcelile sunt produse de virusuri. Totuși, aerul foarte rece ori uscat poate irita mucoasele și poate accentua simptomele unei afecțiuni deja existente.
Poluarea de afară ajunge în interior
Mulți oameni deschid fereastra pentru a avea aer mai curat, dar calitatea aerului exterior nu este întotdeauna mai bună decât cea din locuință. În apropierea bulevardelor aglomerate, a parcărilor, a zonelor industriale sau a șantierelor, prin fereastra deschisă pot pătrunde particule fine, gaze de eșapament, fum și praf.
Agenția americană pentru protecția mediului arată că poluanții exteriori pot intra în clădiri prin ferestre și uși deschise, prin sistemele de ventilație sau prin fisurile construcției.
Riscul poate fi mai mare în nopțile fără vânt, când poluanții rămân aproape de sol, sau în timpul unor episoade de fum, praf saharian ori incendii de vegetație. În asemenea situații, lăsarea ferestrei deschise poate înrăutăți calitatea aerului din dormitor.
Persoanele cu astm, bronhopneumopatie obstructivă cronică sau alte boli pulmonare sunt mai vulnerabile la particulele și iritanții din aer. Alergenii aeropurtați, fumul și substanțele chimice pot agrava problemele respiratorii cronice.
Înainte de culcare, este utilă verificarea indicelui de calitate a aerului. Atunci când nivelul poluării este ridicat, ferestrele ar trebui ținute închise, iar aerisirea poate fi amânată pentru un interval mai favorabil.
Zgomotul nocturn poate fragmenta somnul
Chiar și atunci când nu te trezești complet, zgomotele de afară pot afecta structura somnului. Mașinile, motocicletele, sirenele, muzica, vocile și lătratul câinilor pot provoca microtreziri repetate.
Aceste întreruperi sunt uneori atât de scurte încât nu sunt reținute dimineața. Cu toate acestea, somnul poate deveni superficial, iar persoana se poate trezi obosită, iritabilă sau cu dificultăți de concentrare.
Expunerea la zgomot în timpul nopții are efecte imediate asupra somnului și poate influența starea de a doua zi. Dormitorul ar trebui optimizat nu doar din punctul de vedere al temperaturii, ci și al nivelului de lumină și zgomot.
Într-o zonă liniștită, fereastra deschisă poate să nu reprezinte o problemă. În centrul unui oraș sau lângă un drum intens circulat, însă, diferența poate fi considerabilă.
Persoanele sensibile la zgomot pot adormi mai greu și se pot trezi mai devreme decât și-ar dori. Pe termen scurt, lipsa unui somn odihnitor afectează atenția și dispoziția. Somnul suficient și de calitate este important pentru memorie, metabolism, sănătatea cardiovasculară și funcționarea zilnică.
Umiditatea poate deveni prea mare sau prea mică
Fereastra deschisă schimbă rapid nivelul de umiditate din dormitor. În nopțile ploioase sau foarte umede, aerul exterior poate favoriza condensul și poate menține textilele umede. În timp, un mediu umed poate contribui la apariția mucegaiului.
Mucegaiul este un factor iritant și un posibil declanșator pentru alergii și astm. Sporii săi pot provoca congestie nazală, tuse, strănut și iritații ale ochilor la persoanele sensibile.
În schimb, în nopțile reci și uscate, aerul care intră în cameră poate reduce prea mult umiditatea. Mucoasa nazală se poate usca, iar gâtul poate deveni iritat.
Un nivel de umiditate interioară situat aproximativ între 30% și 50% este considerat potrivit în multe recomandări privind calitatea aerului și confortul în timpul somnului. O umiditate care depășește constant 60% poate favoriza apariția unor probleme în locuință.
Un higrometru simplu poate indica nivelul de umiditate din dormitor. Dacă valoarea este prea ridicată, aerisirea trebuie făcută controlat, iar sursele de umezeală trebuie identificate. Dacă aerul este prea uscat, un umidificator poate fi util, dar aparatul trebuie curățat corect pentru a evita răspândirea microorganismelor.
Insectele și praful pot ajunge în cameră
În lunile călduroase, o fereastră fără plasă permite accesul țânțarilor, moliilor și altor insecte. Înțepăturile pot întrerupe somnul, iar bâzâitul repetat poate produce o stare de agitație.
Praful și particulele vegetale pot pătrunde în cantități mai mari atunci când bate vântul. Acestea se depun pe pat, pe noptiere și pe podea.
În zonele cu vegetație abundentă, problema poate fi mai vizibilă după tunderea gazonului, în perioadele de înflorire sau după zilele foarte uscate. Pentru persoanele alergice, chiar și o cantitate mică de polen ajunsă pe pernă poate fi suficientă pentru a declanșa simptome.
O plasă de insecte poate limita accesul țânțarilor, dar nu oprește polenul, particulele fine sau gazele poluante. Pentru acestea sunt necesare alte măsuri, precum închiderea ferestrei în perioadele cu nivel ridicat de polen și folosirea unui purificator cu filtru adecvat.
O cameră răcoroasă rămâne importantă pentru somn
Avertismentele privind fereastra deschisă nu înseamnă că dormitorul trebuie păstrat cald și neaerisit. Dimpotrivă, căldura excesivă poate îngreuna adormirea și poate provoca treziri repetate.
Temperatura corpului scade în mod natural în pregătirea pentru somn. O cameră foarte caldă poate împiedica acest proces și poate reduce calitatea odihnei. Numeroși specialiști recomandă un dormitor mai degrabă răcoros, adaptat confortului fiecărei persoane.
Diferența importantă este între răcorirea controlată a camerei și expunerea timp de opt ore la aerul exterior. Fereastra poate fi deschisă larg înainte de culcare, apoi închisă sau lăsată doar puțin întredeschisă, dacă împrejurările permit.
În timpul caniculei, aerisirea nocturnă poate fi chiar recomandată atunci când temperatura de afară a scăzut sub cea din locuință. Ferestrele pot fi ținute închise ziua, pentru a limita pătrunderea căldurii, și deschise seara sau noaptea, cu condiția ca aerul exterior să fie curat și sigur.
Când este mai bine să ții fereastra închisă
Persoanele care suferă de alergie la polen ar trebui să evite dormitul cu geamul deschis în zilele cu valori ridicate. Aceeași recomandare este valabilă pentru cei care locuiesc lângă un bulevard aglomerat sau într-o zonă cu aer poluat.
Fereastra trebuie închisă și înaintea ori în timpul furtunilor, mai ales în perioadele în care există cantități mari de polen în atmosferă. Au fost descrise situații în care furtunile fragmentează și dispersează particulele de polen, agravând brusc simptomele astmului la unele persoane. Recomandările medicale pentru asemenea episoade includ rămânerea în interior și menținerea ferestrelor închise.
Este prudent să dormi cu fereastra închisă și atunci când:
- aerul exterior miroase a fum sau gaze de eșapament;
- temperatura urmează să scadă mult în timpul nopții;
- zgomotul stradal este puternic;
- camera este amplasată la parter și fereastra nu poate fi securizată;
- copilul poate ajunge ușor la pervaz;
- suferi de astm declanșat de frig sau alergeni;
- există avertizări de furtună și rafale.
Cum poți aerisi corect dormitorul
O variantă mai sigură este aerisirea intensă înainte de culcare. Fereastra poate fi deschisă larg timp de 10-20 de minute, astfel încât aerul din cameră să fie înlocuit rapid. Ulterior, aceasta poate fi închisă pentru a limita pătrunderea zgomotului și a alergenilor.
Ventilația este importantă deoarece aerul insuficient schimbat poate permite acumularea poluanților produși în interior. Temperatura și umiditatea ridicate pot contribui, la rândul lor, la creșterea concentrației anumitor poluanți.
În nopțile foarte călduroase, fereastra poate fi întredeschisă, nu neapărat lăsată complet deschisă. Este indicată folosirea unei plase de insecte bine fixate și blocarea cercevelei într-o poziție sigură.
Un purificator de aer prevăzut cu filtru HEPA poate reduce particulele din dormitor, însă nu înlocuiește complet aerisirea. Aparatul trebuie ales în funcție de dimensiunea camerei și întreținut conform instrucțiunilor producătorului.
Perdelele, draperiile și așternuturile trebuie spălate regulat, mai ales în sezonul alergiilor. Părul și hainele purtate afară pot transporta polen în dormitor. Un duș făcut seara și schimbarea hainelor înainte de intrarea în pat pot reduce expunerea.
