Ana Sasu
România a înregistrat cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană ale prețurilor plătite de gospodării pentru electricitate și gaze naturale, în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Situația contrastează puternic cu evoluția generală din UE, unde prețurile medii pentru ambele forme de energie au scăzut.
Cele mai recente date publicate de Eurostat arată o diferență importantă între România și media europeană. În timp ce gospodăriile din multe state membre au beneficiat de ieftiniri, consumatorii români s-au confruntat cu scumpiri.
La electricitate, diferența este deosebit de mare. Prețurile exprimate în moneda națională au crescut în România cu 51,6% față de prima jumătate a anului trecut.
Și în cazul gazelor naturale România ocupă prima poziție în clasamentul creșterilor. Avansul a fost de 9,3% comparativ cu primul semestru din 2025.
Prețul electricității a crescut cu 51,6% în România
La nivelul Uniunii Europene, evoluția prețurilor la energie electrică a fost diferită de cea înregistrată în România.
În prima jumătate a anului 2026, prețul mediu al electricității pentru gospodăriile din UE a ajuns la aproximativ 0,28 euro pentru un kilowatt-oră.
Comparativ cu a doua jumătate a anului 2025, când media era de aproximativ 0,29 euro/kWh, rezultă o scădere de 2,2%.
Chiar și în aceste condiții, energia electrică rămâne scumpă în Europa în raport cu perioada anterioară crizei energetice declanșate în 2022.
Diferențele dintre statele membre sunt însă foarte mari.
În Irlanda, gospodăriile au plătit în medie aproximativ 0,39 euro/kWh, cel mai ridicat nivel nominal raportat în Uniunea Europeană.
Germania și Belgia s-au situat în apropiere, cu aproximativ 0,36 euro/kWh.
La polul opus s-a aflat Ungaria, unde prețul pentru gospodării a fost de aproximativ 0,11 euro/kWh.
Malta și Bulgaria au raportat aproximativ 0,13 euro/kWh.
România iese însă în evidență atunci când sunt analizate modificările de preț față de aceeași perioadă a anului trecut.
Datele exprimate în monedele naționale arată că prețurile electricității pentru gospodăriile românești au crescut cu 51,6%.
Este cea mai mare creștere raportată în Uniunea Europeană.
Diferența față de următoarele state este considerabilă.
În Irlanda, creșterea a fost de 19,8%, iar în Finlanda de 18,4%.
În același timp, unele state europene au mers în direcția opusă.
Danemarca a raportat o reducere de 31,7%, iar Luxemburgul una de 24,1%.
Prin urmare, în timp ce media europeană a scăzut, România a avut cea mai accentuată majorare procentuală dintre statele membre.
România ajunge pe primul loc și după puterea de cumpărare
O altă perspectivă importantă apare atunci când prețurile sunt raportate la puterea de cumpărare.
Un preț nominal identic nu are același impact asupra unei gospodării din toate statele Uniunii Europene.
Veniturile diferă, iar aceeași factură poate reprezenta o povară mult mai mare într-o țară decât în alta.
Din acest motiv, Eurostat utilizează și standardul puterii de cumpărare, cunoscut sub abrevierea PPS.
Acest indicator permite o comparație mai apropiată de presiunea economică resimțită efectiv de populație.
Din această perspectivă, România se află din nou pe prima poziție în Uniunea Europeană în cazul electricității.
Prețul exprimat în PPS ajunge la 46,9 pentru 100 kWh.
Pe pozițiile următoare se află Polonia, cu 41,1, și Cehia, cu 34,3.
La capătul opus al clasamentului se găsesc Malta, Ungaria și Luxemburg.
Malta înregistrează 13,8 PPS pentru 100 kWh, Ungaria 14,7, iar Luxemburgul 15,5.
Această comparație este relevantă deoarece arată că analiza facturilor nu trebuie limitată exclusiv la prețul nominal al energiei.
Nivelul veniturilor gospodăriilor și puterea de cumpărare schimbă considerabil imaginea.
Astfel, un stat poate să nu aibă cel mai mare tarif nominal din Europa, dar povara asupra bugetului unei familii poate fi semnificativ mai mare.
În cazul României, datele pentru electricitate indică exact această problemă.
Creșterea anuală este cea mai mare din UE, iar prețul ajustat la puterea de cumpărare se află, de asemenea, pe primul loc.
Gazele s-au ieftinit în UE, dar s-au scumpit în România
O situație asemănătoare apare în cazul gazelor naturale, deși cifrele trebuie interpretate cu atenție.
La nivelul Uniunii Europene, gospodăriile au beneficiat de o scădere a prețului mediu în prima jumătate a anului 2026.
Media europeană a ajuns la aproximativ 0,11 euro/kWh.
Comparativ cu a doua jumătate a anului 2025, reducerea a fost de 10,2%.
Față de primul semestru din 2025, scăderea a fost de 3,5%.
Eurostat arată că acesta este cel mai redus preț mediu al gazelor înregistrat în UE după prima jumătate a anului 2022.
Tendința europeană nu s-a regăsit însă în toate statele membre.
Comparativ cu prima jumătate a anului 2025, prețurile au scăzut în 12 state pentru care existau date disponibile.
În șapte state au fost raportate creșteri, iar în alte patru situația a rămas relativ stabilă.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată chiar în România.
Prețurile gazelor pentru consumatorii casnici au crescut cu 9,3% față de perioada similară din 2025.
Croația s-a situat pe poziția următoare, cu o majorare de 8,9%.
În Slovacia, creșterea a fost de 6,6%.
La celălalt capăt al clasamentului, Bulgaria a raportat o scădere de 14,5%.
În Grecia, prețurile s-au redus cu 11,3%, iar în Spania cu 10%.
Astfel, România a avut cea mai mare creștere procentuală a prețurilor la gaze dintre statele UE cu date disponibile.
România nu are însă cele mai scumpe gaze din Uniunea Europeană
Faptul că România ocupă prima poziție la creșterea procentuală a prețurilor nu trebuie confundat cu nivelul efectiv al tarifelor.
Datele Eurostat arată că România se află, de fapt, printre țările cu cele mai reduse prețuri nominale ale gazelor pentru gospodării.
În primul semestru din 2026, gospodăriile din România au plătit în medie aproximativ 0,06 euro/kWh.
Un nivel similar a fost raportat în Slovacia.
Cel mai redus preț din Uniunea Europeană a fost înregistrat în Ungaria, cu aproximativ 0,03 euro/kWh.
Croația a urmat cu 0,05 euro/kWh.
Diferența față de țările aflate în partea superioară a clasamentului este foarte mare.
Suedia a avut cel mai ridicat preț nominal dintre statele cu date disponibile, aproximativ 0,22 euro/kWh.
În Țările de Jos, nivelul a fost de aproximativ 0,16 euro/kWh.
Franța și Portugalia au înregistrat aproximativ 0,13 euro/kWh.
Prin urmare, România se află într-o situație aparent contradictorie.
Prețul nominal al gazelor rămâne printre cele mai mici din UE, dar ritmul anual de creștere a fost cel mai mare.
Această diferență este esențială pentru interpretarea corectă a statisticilor.
Un avans procentual ridicat nu înseamnă automat că România are cele mai scumpe gaze din Europa.
În schimb, arată că prețul suportat de gospodăriile românești s-a modificat într-un ritm mai rapid decât în celelalte state analizate.
În cazul electricității, situația este mai apăsătoare atunci când se introduce și puterea de cumpărare.
Datele arată două realități energetice diferite în Europa
Statisticile pentru primele șase luni ale anului 2026 scot în evidență diferențe majore între statele Uniunii Europene.
Nu există o singură evoluție a prețurilor energiei aplicabilă întregului bloc comunitar.
În unele țări, gospodăriile au beneficiat de reduceri importante.
În altele, prețurile au continuat să crească.
La nivelul întregii Uniuni, direcția a fost însă descendentă atât pentru electricitate, cât și pentru gaze.
Prețul mediu al electricității pentru gospodării a scăzut cu 2,2% comparativ cu semestrul precedent.
În cazul gazelor, reducerea a fost și mai pronunțată, de 10,2% față de a doua jumătate din 2025.
România s-a desprins de această tendință prin cele mai mari creșteri anuale raportate.
La electricitate, avansul de 51,6% este cu mult peste creșterile înregistrate în Irlanda și Finlanda.
La gaze, majorarea de 9,3% plasează România înaintea Croației și Slovaciei.
Datele trebuie însă analizate separat pentru fiecare tip de energie.
La gaze, România continuă să aibă unul dintre cele mai mici prețuri nominale din Uniunea Europeană.
La electricitate, imaginea devine mult mai nefavorabilă atunci când costul este ajustat în funcție de puterea de cumpărare.
România ajunge la cel mai ridicat nivel din UE, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh.
Pentru gospodării, această comparație este relevantă deoarece factura nu este resimțită exclusiv prin numărul de euro plătiți pentru fiecare kilowatt-oră.
Contează și ponderea pe care energia o ocupă în bugetul familiei.
Noile date Eurostat arată astfel un contrast puternic: în prima jumătate din 2026, media europeană a prețurilor energiei pentru gospodării a scăzut, în timp ce România a înregistrat cele mai mari creșteri procentuale atât la electricitate, cât și la gaze naturale față de aceeași perioadă a anului precedent.
Sursa foto: Arhivă
