Grigore Madalina
Guvernul României ar putea declara stare de urgență în sectorul energetic, pe fondul secetei severe și al scăderii producției de electricitate. Premierul interimar Ilie Bolojan a convocat vineri o ședință extraordinară pentru evaluarea situației din Sistemul Energetic Național.
Reuniunea era programată să înceapă la ora 15:00, după ce fusese amânată cu o oră. Potrivit informațiilor apărute în presă, în cadrul ședinței urma să fie discutată inclusiv posibilitatea declarării oficiale a stării de urgență în energie.
Informația nu fusese însă confirmată oficial de Executiv la momentul redactării.
Ilie Bolojan a convocat o ședință de criză
Guvernul urma să analizeze situația producției, consumului și importurilor de energie, în condițiile în care România se confruntă simultan cu secetă severă și temperaturi foarte ridicate.
Ilie Bolojan ocupă în prezent atât funcția de premier interimar, cât și pe cea de ministru interimar al Energiei.
Potrivit surselor citate de presă, decizia privind declararea stării de urgență ar putea fi luată în cadrul acestei ședințe. Până acum, autoritățile au recunoscut existența unei situații dificile, dar nu au introdus oficial un regim de urgență.
Premierul interimar a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă voluntar consumul, în special în intervalul 20:00–23:00, când presiunea asupra sistemului este mai mare.
„Acum vedem ce înseamnă să nu fi făcut investiții în această zonă de energie”, a declarat Ilie Bolojan.
El a precizat că România nu s-a mai confruntat de mulți ani cu o secetă de asemenea amploare și că nivelul foarte scăzut al Dunării afectează direct producția de electricitate.
Ce măsuri ar putea fi luate
Declararea unei stări de urgență în energie ar putea permite autorităților să adopte măsuri speciale pentru protejarea sistemului și menținerea alimentării consumatorilor esențiali.
Potrivit informațiilor vehiculate în presă, ar putea fi luate în calcul restricții temporare de consum sau măsuri de raționalizare, dacă situația s-ar agrava.
Spitalele, serviciile de urgență și infrastructura critică ar urma să aibă prioritate la alimentare.
De asemenea, autoritățile ar putea limita temporar exporturile de energie și ar putea impune producătorilor obligații suplimentare. Unele contracte din piață ar putea fi modificate sau suspendate pentru o perioadă limitată.
Aceste scenarii nu au fost confirmate oficial de Guvern și rămân, deocamdată, variante discutate pe surse.
Seceta a dus la oprirea Unității 1 de la Cernavodă
Criza s-a accentuat după oprirea controlată a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, pe 28 iulie.
Reactorul asigura aproximativ 10% din consumul național de energie electrică. Decizia a fost luată preventiv, deoarece nivelul scăzut al Dunării nu mai permitea funcționarea în condiții optime a sistemelor de răcire.
Unitatea 2 a rămas conectată la rețea, în măsura în care debitul fluviului permite operarea în siguranță.
Prognozele hidrologice indică o scădere continuă a debitului Dunării. La începutul lunii august, acesta ar putea coborî spre 1.500 de metri cubi pe secundă, o valoare de peste trei ori mai mică decât media multianuală a perioadei.
Administrația Națională „Apele Române” a descris situația drept una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii.
Lipsa precipitațiilor agravează problemele, iar în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate ploi importante în perioada imediat următoare.
Canicula împinge consumul tot mai sus
În timp ce producția scade, consumul de energie crește din cauza valului de căldură.
Transelectrica estima un vârf de consum de aproximativ 7.200 de megawați, iar pentru săptămâna următoare valoarea ar putea urca până la 7.800 de megawați.
Aparatele de aer condiționat și sistemele de răcire funcționează intens în perioadele de caniculă, iar cea mai mare presiune apare seara, când producția din surse fotovoltaice scade.
Situația nu este specifică doar României. Seceta și temperaturile extreme afectează o mare parte a Europei, reducând producția hidroenergetică și limitând capacitatea unor centrale nucleare care depind de apa râurilor pentru răcire.
Importurile nu reprezintă o soluție sigură
România poate compensa o parte a deficitului prin importuri, centrale pe gaze și producție pe bază de cărbune.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță consideră că importurile pot ajuta la evitarea întreruperilor de electricitate. Totuși, această soluție are limite importante.
Bulgaria, Ungaria și Serbia sunt afectate de aceleași condiții meteorologice. Producția hidroenergetică scade în întreaga regiune, iar cererea crește din cauza caniculei.
Astfel, energia disponibilă pentru export devine mai puțină și mai scumpă.
Costurile ridicate ale importurilor și folosirea centralelor cu producție mai scumpă pot pune presiune suplimentară asupra prețurilor din piață.
Situația critică ar putea dura mai multe săptămâni
Ilie Bolojan a estimat că perioada dificilă ar putea dura una sau două săptămâni. Alte evaluări din piață arată însă că durata crizei depinde de evoluția debitului Dunării și de temperaturile din luna august.
Autoritățile au transmis anterior că toate capacitățile disponibile sunt folosite și că Sistemul Energetic Național rămâne stabil și echilibrat.
Totuși, situația se poate schimba rapid, mai ales dacă temperaturile vor continua să crească, iar nivelul Dunării va coborî.
Seceta afectează și navigația, agricultura și alimentarea cu apă, iar probleme similare sunt raportate pe mai multe fluvii europene.
Deciziile luate în ședința extraordinară a Guvernului urmau să fie prezentate oficial după încheierea reuniunii.
