Mirela Loșniță
În noaptea de 5 spre 6 august, credincioșii se pregătesc pentru una dintre cele douăsprezece mari sărbători ale creștinismului ortodox: Schimbarea la Față a Domnului, cunoscută în popor și sub numele de Obrejenia sau Probejenia. Potrivit tradiției populare, este vorba despre un moment de trecere — între vară și toamnă, dar și, spun unii, între o perioadă bună și una mai grea, în funcție de cum este respectată sărbătoarea. De aceea, în satele românești s-au păstrat până astăzi o serie de obiceiuri și interdicții legate de ceasurile dinaintea praznicului.
Semnificația nopții de veghe
Schimbarea la Față amintește de episodul biblic în care Iisus, împreună cu apostolii Petru, Iacov și Ioan, s-a rugat pe muntele Tabor, unde chipul Său a strălucit ca soarele, iar veșmintele I s-au făcut albe ca zăpada. Este socotită una dintre marile minuni prin care Mântuitorul Și-a arătat firea dumnezeiască înaintea ucenicilor Săi.
În popor, se spune că în noaptea dinaintea sărbătorii cerurile ar fi mai „apropiate” de oameni, motiv pentru care mulți credincioși aleg să vină la biserică pentru priveghi și rugăciune, mai ales cei care ar vrea să se elibereze de o suferință sau de un necaz. Chiar și la Mănăstirea de pe muntele Tabor, cei care au participat la slujba de noapte povestesc despre un nor luminos care ar apărea pe cer, întotdeauna în același loc și la aceeași oră, până noaptea târziu.
Obiceiul despre care se spune că atrage necazuri
Dintre toate interdicțiile populare legate de acest praznic, una este menționată constant de tradiție drept aducătoare de ghinion: cearta. Potrivit superstiției, cel care se ceartă sau este certat de altcineva în preajma Schimbării la Față — fie în noaptea de veghe, fie chiar în ziua praznicului — va avea parte de conflicte tot restul anului, până la următoarea sărbătoare. Din acest motiv, în multe gospodării se evită discuțiile tensionate, iar bătrânii sfătuiau ca orice nemulțumire să fie lăsată deoparte până trece sărbătoarea.
O altă practică de care oamenii se feresc, potrivit obiceiurilor transmise din generație în generație, este spălatul hainelor. Se spune că cel care spală haine în aceste zile riscă să fie „năpădit” de păduchi și ploșnițe — o superstiție veche, legată probabil de ideea mai largă că munca de acest fel nu se face în preajma marilor sărbători religioase.
Alte tradiții și superstiții populare
- Fetele nu se piaptănă și nu se spală pe cap — se crede că, altfel, părul nu le va mai crește, așa cum, spune tradiția, „nu mai crește iarba” după această dată.
- Nu se mănâncă mure înainte de sărbătoare — potrivit unei credințe populare, murele ar fi „creația” diavolului, spre diferență de struguri, considerați darul lui Dumnezeu.
- Femeile însărcinate care respectă sărbătoarea vor avea, potrivit tradiției, o naștere ușoară și copii sănătoși.
- Cei care nu își văd umbra capului în zorii zilei de 6 august ar risca, spune superstiția, să nu mai trăiască până la finalul anului — o credință veche, fără vreun temei real, dar des amintită în popor.
