Grigore Madalina
Tragedia petrecută la Olimp, unde doi frați de 17 și 19 ani și-au pierdut viața în mare, a readus în atenție unul dintre cele mai periculoase fenomene care pot apărea în apropierea țărmului: curenții rip. În momentul incidentului, salvamarii au descris o mare foarte agitată, cu valuri puternice și curenți care făceau intervenția extrem de dificilă. Steagul roșu era arborat, ceea ce înseamnă că intrarea în apă era interzisă.
Curenții rip pot apărea inclusiv pe litoralul românesc și sunt periculoși chiar și pentru persoanele care știu foarte bine să înoate. Ei nu trag oamenii spre fundul mării, așa cum se crede uneori, ci îi transportă spre larg. Cea mai mare problemă apare atunci când înotătorul intră în panică și încearcă să ajungă la mal luptând direct împotriva curentului.
Ce sunt, de fapt, curenții rip
Pentru a înțelege fenomenul, trebuie privit modul în care se deplasează apa în apropierea plajei.
Valurile aduc permanent cantități mari de apă spre țărm. Această apă trebuie apoi să se întoarcă spre larg. În multe situații, revenirea se produce pe o suprafață largă și nu generează un curent foarte puternic.
Există însă momente în care configurația fundului mării, bancurile de nisip, direcția valurilor și forma plajei determină apa să găsească un culoar mai îngust prin care se întoarce spre larg.
În acel punct poate apărea un curent rip.
Fenomenul poate fi imaginat ca un fel de „râu” care curge prin mare în direcția opusă valurilor ce vin către plajă. Apa se deplasează concentrat printr-o zonă relativ îngustă și poate transporta foarte rapid o persoană dincolo de zona în care se sparg valurile.
Tocmai acest lucru îi face pe curenții rip atât de periculoși.
O persoană poate intra în apă fără să observe nimic neobișnuit, iar câteva momente mai târziu să constate că se află mult mai departe de mal decât se aștepta.
Curenții de acest tip pot apărea pe numeroase coaste unde există valuri care se sparg în apropierea țărmului.
Fenomenul a fost studiat inclusiv în România, unde cercetătorii au identificat zone de pe litoralul Mării Negre în care pot apărea asemenea curenți.
Curentul rip nu te trage la fund
Una dintre cele mai răspândite confuzii este aceea că un curent rip ar „trage” înotătorul sub apă.
În realitate, mecanismul principal este diferit.
Curentul transportă apa și persoana aflată în ea dinspre țărm spre larg.
Așadar, problema nu este o forță care te împinge direct către fundul mării, ci viteza cu care poți fi îndepărtat de plajă.
De multe ori, momentul critic începe când înotătorul își dă seama că malul se îndepărtează.
Reacția instinctivă este să înoate cât mai repede direct spre plajă.
Din păcate, exact această reacție poate agrava situația.
Dacă persoana se află în interiorul unui curent rip, încearcă practic să înoate împotriva unei mase de apă care se deplasează în sens opus.
Este asemănător cu încercarea de a înota împotriva curentului unui râu.
Chiar și un înotător foarte bun poate obosi rapid.
Pe măsură ce energia scade, apare panica. Respirația devine haotică, mișcările sunt tot mai dezordonate, iar persoana poate ajunge să nu mai aibă suficientă forță pentru a se menține la suprafață.
De aceea, epuizarea și panica sunt printre cele mai mari pericole asociate curenților rip.
Cât de repede te poate duce un curent rip în larg
Viteza unui astfel de curent diferă mult în funcție de starea mării.
În unele situații, un curent rip poate avea aproximativ 0,3-0,6 metri pe secundă. În condiții extreme, au fost măsurate însă viteze mult mai mari, de peste doi metri pe secundă.
Asta înseamnă că un curent puternic poate ajunge la o viteză comparabilă cu cea a unui înotător de performanță.
Pentru o persoană obișnuită aflată în mare, încercarea de a lupta direct cu un asemenea flux poate deveni rapid imposibilă.
Mai mult, curentul poate fi însoțit de valuri mari.
Persoana este atunci obligată să lupte simultan cu deplasarea spre larg, cu valurile și cu propria oboseală.
În astfel de momente, fiecare minut contează.
Un înotător care încearcă disperat să înainteze direct spre țărm poate consuma foarte repede energia de care ar avea nevoie pentru a rămâne la suprafață.
Din acest motiv, recomandarea specialiștilor este să nu se încerce „învingerea” curentului prin forță.
Cum poți ieși dintr-un curent rip
Primul lucru este și cel mai dificil: evitarea panicii.
Persoana trebuie să încerce să rămână la suprafață și să-și conserve energia.
Dacă poate înota, soluția recomandată este deplasarea paralel cu țărmul, nu direct către plajă.
Explicația este simplă.
Un curent rip nu ocupă întreaga zonă a mării. Este, de regulă, un culoar de apă care se deplasează spre larg.
Prin înot lateral, persoana încearcă să iasă din acel culoar.
După ce nu mai simte că este transportată puternic în larg, poate încerca să se întoarcă spre plajă, eventual pe o direcție oblică.
Valurile pot fi apoi folosite pentru apropierea de mal.
Dacă persoana este deja obosită, nu trebuie să consume ultimele resurse încercând să lupte cu apa.
Este mai important să plutească, să calce apa și să încerce să atragă atenția salvamarilor.
Ridicarea unei mâini și strigătele după ajutor pot fi esențiale.
Principalul obiectiv trebuie să fie conservarea energiei până la sosirea salvatorilor sau până când persoana reușește să iasă lateral din curent.
Zona aparent liniștită din mare poate ascunde pericolul
Un alt aspect care îi poate induce în eroare pe turiști este aspectul apei.
Mulți oameni presupun că zona cea mai periculoasă este întotdeauna cea în care valurile sunt cele mai mari și mai zgomotoase.
Nu este neapărat așa.
În anumite situații, un curent rip poate apărea tocmai într-o porțiune care pare mai liniștită.
Între două zone în care valurile se sparg puternic poate exista un culoar cu mai puțină spumă.
Pentru un turist, acel loc poate părea mai potrivit pentru intrarea în apă.
În realitate, poate fi zona prin care apa se întoarce spre larg.
Alte indicii pot fi o diferență de culoare a apei, o textură diferită la suprafață sau bucăți de spumă și resturi care par să se deplaseze dinspre plajă către larg.
Totuși, asemenea semne nu sunt întotdeauna ușor de observat.
Curenții rip își pot schimba poziția și intensitatea, iar un turist fără experiență nu ar trebui să creadă că îi poate identifica cu certitudine doar privind marea.
Cel mai sigur este să fie respectate indicațiile salvamarilor.
Dacă există îndoieli, salvamarul poate spune care sunt zonele periculoase și unde este recomandată intrarea în apă.
Curenții rip pot apărea și în Marea Neagră
Curenții rip nu sunt un fenomen rezervat oceanelor.
Ei pot apărea acolo unde există condiții favorabile și valuri care se sparg în apropierea țărmului.
Cercetători români au analizat fenomenul pe litoralul Mării Negre și au identificat asemenea curenți în mai multe zone turistice.
Printre stațiunile în care au fost observați în cadrul cercetărilor se numără Eforie Nord, Costinești, 2 Mai, zona Jupiter-Venus și Saturn.
Acest lucru nu înseamnă că înotul este permanent periculos în respectivele stațiuni.
Apariția curenților depinde de numeroși factori.
Starea mării, direcția valurilor, vântul, forma plajei, bancurile de nisip și relieful de sub apă pot influența formarea lor.
Mai mult, un asemenea curent poate apărea, dispărea sau își poate modifica intensitatea într-un timp relativ scurt.
De aceea, o mare care pare sigură dimineața poate avea condiții diferite câteva ore mai târziu.
Turiștii trebuie să urmărească permanent steagurile arborate de salvamari și să nu se bazeze exclusiv pe ceea ce observă de pe plajă.
Ce trebuie să faci dacă vezi o persoană trasă în larg
Una dintre cele mai periculoase reacții este ca o persoană fără pregătire să intre imediat în apă pentru a salva pe cineva.
Instinctul este firesc, însă poate transforma o situație cu o singură victimă într-o tragedie cu două victime.
Dacă există salvamari pe plajă, aceștia trebuie alertați imediat.
Salvamarii sunt pregătiți pentru astfel de intervenții și dispun de echipamente de flotabilitate.
Dacă nu există salvamar, trebuie solicitat rapid ajutor prin 112.
Persoanei aflate în dificultate îi poate fi aruncat, dacă este posibil, un obiect care plutește și de care se poate agăța.
O persoană neantrenată nu ar trebui să intre într-o mare foarte agitată fără echipament adecvat.
Chiar și salvatorii profesioniști pot avea probleme în condiții extreme.
Tragedia de la Olimp a arătat cât de puternică poate deveni marea. Salvamarii au descris valuri foarte mari, iar unul dintre tinerii aflați în apă ar fi fost smuls chiar din mâna celui care încerca să îl salveze.
Ce înseamnă steagul roșu pe litoral
Steagul roșu nu este o recomandare și nici un avertisment care poate fi ignorat de cei care consideră că știu foarte bine să înoate.
Când este arborat steagul roșu, intrarea în apă este interzisă.
Semnalul arată că starea mării prezintă un risc major.
Pot exista valuri foarte mari, curenți puternici sau alte condiții care îi pot pune în pericol chiar și pe înotătorii experimentați.
În asemenea momente, faptul că o persoană știe să înoate foarte bine nu reprezintă o garanție.
Marea poate deveni mai puternică decât capacitatea unui om de a se întoarce la mal.
Curenții rip sunt periculoși tocmai pentru că nu trebuie să tragă o persoană sub apă pentru a-i pune viața în pericol.
Este suficient să o transporte spre larg și să o oblige să consume energie încercând să revină la mal.
De aceea, regula de bază este esențială: dacă simți că apa te transportă spre larg, nu încerca să înoți cu toată forța direct spre plajă.
Încearcă să rămâi calm, conservă-ți energia, cere ajutor și, dacă poți înota în siguranță, deplasează-te lateral, paralel cu țărmul, pentru a ieși din zona curentului.
