Miruna
Un eveniment religios cu o semnificație aparte pentru credincioșii ortodocși va avea loc în România la începutul lunii septembrie. Moaștele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului și bunica Mântuitorului Iisus Hristos, vor fi aduse pentru prima dată în țara noastră, în perioada 5-10 septembrie 2026. Racla va fi așezată la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din București, unde credincioșii vor avea posibilitatea să se închine și să participe la manifestările religioase organizate cu acest prilej. Moaștele provin de la Mănăstirea Cutlumuș din Sfântul Munte Athos, iar aducerea lor în România are loc în cadrul unui eveniment dedicat Sfinților Martiri Brâncoveni și Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu.
Moaștele Sfintei Ana ajung pentru prima dată în România
Vizita programată pentru luna septembrie este una deosebită, deoarece moaștele Sfintei Ana de la Mănăstirea Cutlumuș nu au mai fost aduse până acum în România. Evenimentul este organizat cu binecuvântarea Patriarhului Daniel și beneficiază de aprobarea Sfintei Chinotite a Sfântului Munte Athos, precum și a conducerii Mănăstirii Cutlumuș.
Delegația care va aduce racla va fi formată din cinci părinți de la Sfântul Munte Athos. Aceștia urmează să sosească în România sâmbătă, 5 septembrie 2026. Ceremonia oficială de întâmpinare este programată în jurul orei 15:00, la Aeroportul Internațional Henri Coandă. Ulterior, racla cu moaștele Sfintei Ana va fi transportată către centrul Bucureștiului.
Destinația va fi Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, unul dintre cele mai cunoscute lăcașuri de cult ale Capitalei. Aici, moaștele vor fi întâmpinate de un sobor de preoți și de credincioșii care vor dori să participe la momentul religios. Biserica este cunoscută și prin poziționarea sa în zona considerată „Kilometrul Zero” al Bucureștiului, ceea ce poate face accesul mai ușor pentru pelerinii veniți din diferite regiuni ale țării.
Reprezentanții Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou au subliniat caracterul fără precedent al momentului. Ei au anunțat că relicvele Sfintei Ana păstrate la Mănăstirea Cutlumuș vor ajunge în România pentru întâia oară, transformând perioada 5-10 septembrie într-un reper important pentru comunitatea ortodoxă.
Credincioșii se vor putea închina la raclă până pe 10 septembrie
Moaștele Sfintei Ana vor rămâne la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou timp de mai multe zile. Racla va putea fi cinstită de credincioși până pe 10 septembrie, astfel că pelerinii vor avea la dispoziție câteva zile pentru a ajunge în Capitală. Organizatorii se așteaptă ca evenimentul să atragă numeroși oameni, mai ales datorită caracterului său unic.
Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou, a descris aducerea moaștelor drept un moment istoric și duhovnicesc de mare însemnătate. Evenimentul este legat în mod special de cinstirea Sfinților Martiri Brâncoveni și a Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu, ocrotitorii și ctitorii lăcașului de cult din centrul Capitalei.
Biserica Sfântul Gheorghe-Nou are o legătură puternică cu memoria Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Tocmai de aceea, găzduirea moaștelor Sfintei Ana în acest lăcaș capătă o semnificație suplimentară. Pelerinajul nu va fi doar un prilej pentru credincioși de a se închina la raclă, ci și un eveniment dedicat memoriei și moștenirii spirituale brâncovenești.
Pentru mulți credincioși ortodocși, Sfânta Ana ocupă un loc aparte în viața spirituală. Potrivit tradiției creștine, ea este mama Fecioarei Maria și, prin urmare, bunica după trup a Mântuitorului Iisus Hristos. Sfânta Ana și soțul său, Sfântul Ioachim, sunt prezentați în tradiția Bisericii drept exemple de credință, răbdare și rugăciune.
Venirea moaștelor în România poate transforma Biserica Sfântul Gheorghe-Nou într-un important loc de pelerinaj în primele zile ale lunii septembrie. Persoanele care vor să participe trebuie să țină cont de faptul că racla va rămâne în București doar până pe 10 septembrie.
Cine a fost Sfânta Ana și de ce este atât de importantă pentru credincioși
Sfânta Ana este una dintre figurile profund cinstite în tradiția creștină, fiind cunoscută mai ales ca mama Maicii Domnului. Tradiția Bisericii vorbește despre Sfânta Ana și Sfântul Ioachim ca despre un cuplu care și-a dorit vreme îndelungată un copil. Rugăciunile lor au fost ascultate, iar nașterea Fecioarei Maria este considerată un moment fundamental în istoria creștinismului.
Din acest motiv, numeroși credincioși se roagă Sfinților Ioachim și Ana pentru familie și pentru ajutor în momente dificile. În tradiția ortodoxă, Sfânta Ana este asociată îndeosebi cu familia, maternitatea, răbdarea și speranța. Cinstirea sa ocupă astfel un loc important în viața religioasă a multor comunități ortodoxe.
Moaștele care vor ajunge la București sunt păstrate la Mănăstirea Cutlumuș din Sfântul Munte Athos. Athosul reprezintă unul dintre cele mai importante centre ale monahismului ortodox, iar accesul în această regiune este supus unor reguli speciale. Faptul că racla va fi adusă în România oferă credincioșilor care nu pot ajunge în Sfântul Munte posibilitatea de a se închina la aceste relicve.
Evenimentul se anunță astfel unul dintre momentele religioase importante ale începutului de toamnă. Începând cu 5 septembrie, credincioșii vor putea merge la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din București, unde moaștele vor rămâne până pe 10 septembrie. Aducerea lor are loc pentru prima dată în România și este organizată cu aprobarea autorităților bisericești din țară și din Sfântul Munte Athos.
Pentru cei care vor participa, perioada va avea o dublă semnificație: cinstirea Sfintei Ana și omagierea Sfinților Martiri Brâncoveni și a Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Prin urmare, cele câteva zile în care racla se va afla în centrul Bucureștiului sunt așteptate să adune laolaltă credincioși din Capitală, dar și pelerini veniți din alte zone ale țării.
