Mirela Loșniță
Banii cash rămân o măsură de precauție recomandată în caz de blackout sau atac cibernetic. Autoritățile europene sfătuiesc familiile să aibă o rezervă de numerar pentru urgențe. Aceasta face parte dintr-un kit de siguranță pentru cel puțin 72 de ore. Unele state europene au stabilit deja sume orientative pe membru de familie. În România, oficialii susțin că riscul unei pene generale de curent este nul.
Bani cash pentru urgențe: ce recomandă autoritățile europene
Rezerva de bani cash este gândită pentru primele zile ale unei crize. Ea trebuie să acopere nevoile de bază ale unei familii timp de minimum 72 de ore.
Situațiile vizate sunt variate. Este vorba despre pene de curent, atacuri cibernetice, dezastre naturale sau alte crize.
Logica este simplă. Dacă plata cu cardul nu funcționează, numerarul rămâne singura opțiune.
La fel se întâmplă și dacă bancomatele nu pot fi accesate. Într-un astfel de scenariu, banii din cont devin temporar indisponibili.
Câți bani cash recomandă statele europene pe membru de familie
Unele state au mers mai departe și au stabilit valori concrete. Recomandările diferă de la o țară la alta.
În Austria, suma indicată este de până la 100 de euro pentru fiecare membru al familiei. Recomandarea nu face distincție între adulți și copii.
În Țările de Jos, calculul este diferit. Acolo sunt recomandați 70 de euro pentru fiecare adult și 30 de euro pentru fiecare copil.
Pentru o familie cu doi adulți și doi copii, rezerva ar ajunge la aproximativ 200 de euro. Suma este echivalentul a circa 1.000 de lei.
Specialiștii recomandă ca banii să fie păstrați în bancnote de valoare mică. Astfel pot fi folosiți pentru alimente, apă, medicamente sau transport.
De ce crește cererea de numerar în perioadele de criză
Europenii folosesc din ce în ce mai rar numerarul pentru cumpărături. Paradoxal, valoarea bancnotelor euro aflate în circulație a atins un nou record.
Potrivit datelor prezentate de economistul-șef al Băncii Centrale Europene, această valoare a depășit 1.636 de miliarde de euro. Creșterea este de peste 44 de miliarde de euro față de anul precedent.
Explicația ține de incertitudine. În 2020, odată cu izbucnirea pandemiei, valoarea bancnotelor în circulație a crescut semnificativ.
Fenomenul s-a repetat în 2022, după declanșarea războiului din Ucraina. Tendința a apărut și în contextul unor probleme ale sistemelor electronice de plată.
Un exemplu recent a fost pana masivă de curent din Spania și Portugalia, în aprilie 2025. Atunci, plățile cu cardul au scăzut considerabil.
Rezerva de criză nu înseamnă fond de urgență
Cele două noțiuni sunt frecvent confundate, dar au scopuri diferite. Rezerva pentru situații extreme acoperă doar primele zile ale unei crize.
Fondul de urgență al unei familii vizează cheltuieli neașteptate. Aici intră o problemă medicală, o reparație urgentă sau o defecțiune în locuință.
Pentru astfel de cazuri, economiștii recomandă un fond care să acopere aproximativ o lună de cheltuieli esențiale. O parte poate fi ținută în numerar.
Restul poate fi păstrat într-un cont din care banii pot fi accesați rapid. Accesibilitatea este criteriul principal.
Pentru situații mai grave există o a treia categorie. În cazul pierderii locului de muncă, este recomandat un fond care să acopere între trei și șase luni de cheltuieli esențiale.
Acesta poate fi păstrat în conturi de economii sau depozite pe termen scurt. Ideea este ca banii să poată fi retrași fără dificultate.
Specialiștii atrag atenția că numerarul nu trebuie să fie singura formă de economisire. După constituirea rezervei, banii care nu sunt necesari pe termen scurt pot fi economisiți sau investiți, în funcție de situația financiară și de toleranța la risc.
Ce spun oficialii români despre riscul unui blackout
România nu riscă un blackout, în ciuda crizei energetice. Afirmația îi aparține lui Sorin Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Oficialul a spus că șansele unei pene generale de curent sunt „0%”. El a avertizat însă că facturile la energie ar putea crește anul viitor.
Chiar și așa, autoritățile pregătesc populația pentru un astfel de scenariu. Departamentul pentru Situații de Urgență a elaborat un ghid de conduită.
Documentul acoperă comportamentul recomandat înainte, în timpul și după o pană majoră de curent. El a fost realizat împreună cu Asociația Energia Inteligentă.
„Chiar dacă în România nu se anticipează o situație de avarie majoră la rețeaua de electricitate, astfel de evenimente pot apărea oricând din diverse cauze, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme, precum vânt puternic, ninsori abundente și ploi torențiale provocatoare de inundații. Până la remedierea situației, o conduită corespunzătoare, dar și un minim de pregătire în avans pot ajuta mai ușor la depășirea momentelor dificile care pot decurge din lipsa alimentării cu energie”, arată comunicatul.
Ghidul lui Raed Arafat și rucsacul de urgență
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a explicat rațiunea acestui ghid. Obiectivul este autosuficiența pentru minimum 72 de ore.
„Pregătirea populației este un pilon esențial al strategiei Uniunii Europene de prevenire și răspuns la amenințări. Una dintre recomandările cheie este dezvoltarea unor ghiduri care să ajute cetățenii să devină autosuficienți pentru o perioadă de minimum 72 de ore, în cazul unei situații de urgență sau al unui dezastru. (…) Ne dorim ca fiecare cetățean să conștientizeze faptul că o pregătire corespunzătoare îl poate transforma în propriul său salvator în situații de criză, cu care, din păcate, ne confruntăm tot mai des”, a declarat secretarul de stat în MAI, dr. Raed Arafat.
